9 definiții pentru autodefini
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AUTODEFINÍ, autodefinesc, vb. IV. Refl. A se caracteriza singur. [Pr.: a-u-] – Auto1- + defini.
autodefiní vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: ~nesc / E: auto1- + defini] A se defini pe sine însuși.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTODEFINÍ, autodefinesc, vb. IV. Refl. A se defini prin el însuși. [Pr.: a-u-] – Auto1- + defini.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AUTODEFINÍ vb. IV. refl. A se defini, a se caracteriza singur. [Et. incertă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTODEFINÍ vb. refl. a se defini singur. (< auto1- + defini)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
autodefiní vb. refl. IV A se caracteriza singur ◊ „Cel care se autodefinește: «Ești tot numai răspântii și drumuri fără-ntors» (Împăcare), proiectează o acută dezbatere filozofică pe fundalul unei naturi încrâncenate, spasmodice, halucinante.” Cont. 16 IV 65 p. 1. ◊ „Acum și-a schimbat maniera. De această dată încastrează chitare, clarinete, violoncele și alte instrumente muzicale – rupte, sparte sau arse – în... blocuri de beton. «Seamănă cu niște epave eșuate într-o mare de lavă», își autodefinește «artistul» opera.” Sc. 20 II 75 p. 4; v. și Cont. 14 XII 79 p. 4 (din auto1- + defini; DN3, DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autodefiní vb. (sil. a-u-) → defini
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
AUTODEFINÍ vb. a se autocaracteriza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AUTODEFINI vb. a se autocaracteriza, a se caracteriza, a se defini. (Se ~ veridic.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: a-u-
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
autodefini, autodefinescverb
- 1. A se caracteriza singur. DEX '09 DNsinonime: autocaracteriza
etimologie:
- Auto- + defini DEX '09 DEX '98 MDN '00