4 definitzii pentru autocritica
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
autocritica vr [At: DN3 / P: au~ / Pzi: autocritic / E: auto1 + critica] A se critica pe sine insushi.
AUTOCRITICÁ vb. I. refl. A se critica pe sine insushi. [Cf. fr. s’autocritiquer].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
AUTOCRITICÁ vb. refl. a se critica pe sine insushi. (< fr. sáutocritiquer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
autocriticá vb. → critica
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Intrare: autocritica
verb (V14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)