4 definiții pentru autoatribui
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autoatribuí vr [At: DN3 / P: a-u-to-a- / Pzi: autoatribui / E: auto1- + atribui] A-și atribui ceva sieși.
AUTOATRIBUÍ vb. IV. refl. A-și atribui sieși. [< auto1- + atribui].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOATRIBUÍ vb. refl. a-și atribui sieși. (< auto1- + atribui)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autoatribuí vb. → atribui
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: autoatribui
| verb (V343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)