ATZATZÁ atzatz vb. I. 1. Tranz. A aprinde focul sau al face sa arda mai bine. 2. Tranz. shi refl. Fig. A (se) intarata a (se) asmutzi; a (se) excita. Lat. *attitiare (< titio onis „taciune”).

atzatzá [At: PALIA (1581) ap. GCR 70/1 / V: (inv) atzitza / Pzi: atzatz / E: ml attitiare] 1 vt A reaprinde focul care e gata sa se stinga. 2 vt A face focul sa arda mai bine. 3 vt A aprinde focul. 45 vtr (Fig) A (se) intarata. 610 vt (Fig) A asmutzi (15). 1112 vtr (Fig) A (se) excita. 13 vr (Inv; fig) A se intetzi (un rau). 14 vr (D. animale; irg) A se inmultzi.

ATZATZÁ atzatz vb. I. 1. Tranz. A aprinde focul sau al face sa arda mai bine. 2. Tranz. shi refl. (Fig.) A (se) intarata a (se) asmutzi; a (se) excita. Din lat. *attitiare (< titio onis „taciune”).

ATZATZÁ atzatz vb. I. 1. Tranz. (Adesea fig.) A face sa arda (mai bine) a inviora focul; a aprinde. 2. Tranz. shi refl. Fig. A (se) intarata a (se) inrai; a (se) asmutzi. ♦ Tranz. A desfashura o propaganda de invrajbire intre popoare a mentzine o stare de incordare favorabila dezlantzuirii unui razboi de agresiune. [Var.: atzitzá vb. I] Lat. *attitiare (< titio onis).

A ATZATZÁ atzatz tranz. 1) A face sa arda; a aprinde. ◊ ~ focul a) a aprinde focul; b) a face k o actziune un sentiment sa devina mai intens (avand urmari serioase). 2) fig. (fiintze) A aduce in mod intentzionat intro stare de iritare determinand la actziuni dushmanoase; a incita; a instiga; a starni; a intarata; a agasa; a hartzui. ~ spiritele. /<lat. attitiare

atzatzà v. 1. a sgandari taciuni spre a aprinde focul; 2. fig. a aprinde a deshtepta (pasiunile); 3. a indemna la ceva rau. [Lat. *ATTITIARE din TITIO taciune].

atzitza v vz atzatza

ATZITZÁ vb. I v. atzitza.

ATZITZÁ atzítz vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la foc) A aprinde a face sa arda; a face sa arda mai bine a intetzi a inviora (suflind peste taciuni scuturind cenusha etc.). Atzitza focul shi pune ceaunul de mamaliga. SADOVEANU 21. Mai pennoptat A mers satzitzen vatra foc Sa faca de mincat. COSHBUC P. I 255. Maica ashaza gatejile mosh Nichifor scapara shi indata atzitza amindoi focul. CREANGA P. 130. ◊ Fig. (Complementul exprima o stare sufleteasca un sentiment) A atzitza spiritele. ▭ Cu vorbele acestea... mai tare lea atzitzat dorul de a o vedea. RETEGANUL P. II 7. ♦ Expr. A atzitza focul = a provoca un sentiment sau o actziune care poate avea urmari grave. Decit sa mori mai bine sa ne razbunam. Nu atzitza Jocul Petcule; nu vorbi de razbunare. ALECSANDRI T. 1276. ◊ Refl. Privind la dinsa i satzitza mila. PANN P. V. II 136. 2. Fig. (Cu privire la oameni) A intarita; (cu privire la animale) a asmutzi. Atzitza ciinii. ▭ Batrina umbla prin case shi atzitza oamenii. DUMITRIU N. 188. ♦ (Cu privire la razboaie) A desfashura o propaganda de invrajbire intre popoare a mentzine o stare de incordare favorabila dezlantzuirii unui razboi de agresiune. Imperialishtii atzitza la razboi. Varianta: atzitzá (NEGRUZZI S. I 143) vb. I.

ATZITZÁ vb. I. v. atzatza.

atzitz a á v. tr. (d. tzitza adica „deprind sa suga” k pruncu la inceput nu suge. Cu tacĭune shi fr. attiser n’are legatura). Excit aprind: a atzitza focu. Fig. Indemn stimulez instig: bogatzia atzitza poftele hotzilor.

atzatzá (a ~) vb. ind. prez. 3 atzatza

atzatzá vb. ind. prez. 1 sg. atzatz 3 sg. shi pl. atzatza; conj. prez. 3 sg. shi pl. atzatze

atzatz atzatzi 2.

ATZATZÁ vb. 1. a intetzi a inviora (rar) a scotoci (pop.) a zadari. (A ~ focul.) 2. v. aprinde. 3. v. instiga. 4. v. starni. 5. v. asmutzi. 6. a imboldi a indemna (fig.) a mushca. (Cine il ~ sa faca asta?)

ATZATZÁ vb. v. activa excita stimula.

A atzatza ≠ a calma a stinge

A se atzatza ≠ a se calma

ATZITZA vb. 1. a intetzi a inviora (rar) a scotoci (pop.) a zadari. (A ~ focul.) 2. a aprinde a face. (E frig trebuie sa ~ focul.) 3. a agita a incita a instiga a intarita a provoca a stirni a tulbura (pop.) a sumutza (inv. shi reg.) a scorni (reg.) a smomi a zadari (fig.) a asmutzi a monta. (El ~ masele.) 4. a stirni (fig.) a scormoni a zgindari. (Nui mai ~ durerea.) 5. a asmutzi a hartzui a intarita a provoca a stirni (pop.) a sumutza a zadari (Mold. shi Bucov.) a haratzi. (~ ciinii.) 6. a imboldi a indemna (fig.) a mushca. (Cine il ~ sa faca asta?)

atzitza vb. v. ACTIVA. EXCITA. STIMULA.

atzitzá (atzítz atzitzát) vb. 1. A aprinde focul sau al face sa arda mai bine. 2. A intarita a excita a imboldi. Lat. *attῑtĭāre de la titio „jar” (Pushcariu Lat. ti 40; Pushcariu 163; CandreaDens. 111; REW 769; DAR); cf. it. a(tt)izzare (calabr. azzizzari) v. prov. atisar fr. attiser sp. atizar port. atiçar. Der. atzitzator adj. (instigator).