12 definitzii pentru aspru (s.m.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ÁSPRU1 aspri s. m. Moneda turceasca de argint cu circulatzie in TZarile Romane intre sec. XVXIX. Din ngr. áspron.

áspru1 sm [At: (1471) ap. HEM 1882 / Pl: ~ri shi (inv) re sn / E: ngr άσπρον] (Inv) 1 Cea mai mica moneda turceasca de argint valorand in sec. XVII a 6a parte dintrun potronic de argint. 2 Mica moneda de argint de 22 bani.

ÁSPRU1 aspri s. m. Moneda turceasca de argint cu circulatzie in tzarile romane incepand din sec. XV. Din ngr. áspron.

ÁSPRU1 aspri s. m. (Invechit) Moneda turceasca de valoarea cea mai mica care a circulat shi in Principatele Romine inca din secolul al XVlea. Il opri in TZarigrad cu leafa din haznaua imparateasca shi peste citeva luni i mai adaogi shi douazeci aspri tain pe zi. ODOBESCU S. A. 156.

ÁSPRU1 aspri s. m. Moneda turceasca cu circulatzie in Principatele Romane incepand din secolul al XVlea. Ngr. aspron.

ÁSPRU2 ~i m. Moneda turceasca care a circulat shi in tzarile romane in sec. XVXIX. [Sil. aspru] /<ngr. áspron

aspru m. odinioara mica moneda de argint: Mircea cel Batran platia Turciei in 1383 un tribut de 3000 aspri. [Gr. bizantin ÁSPROS alb dupa coloarea monedei].

1) áspru m. pl. ashpri (ngr. áspron alb. d. lat. asper ban noŭ curat alb). Moneta veche de argint de valoare variabila. In sec. XVI un galben venetzian saŭ un sultanin (al sultanuluĭ ) valora 60 ashpri. Ashpriĭ ceĭ noĭ care umblau in Mold. shi Munt. pe la 1620 nu maĭ eraŭ consideratzĭ k banĭ de argint shi se facea deosebire intre vechĭ u aspru care era de argint shi cel noŭ (suflat cu argint) care dupa un timp ishĭ arata arama. De aicĭ expresiunea atzĭ arata arama atzĭ arata defectele (Iorga Negotz. 214 shi 221). Leu vechĭ era impartzit in 40 de parale ĭar paraŭa in 3 ashpri (turc. akčé) care se numeaŭ shi letzcaĭ (SHain. Infl. Or.).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

áspru2 s. m. art. ásprul; pl. áspri art. ásprii

áspru s. m. pl. áspri art. ásprii

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

áspru (áspri) s. m. Veche moneda turceasca de argint care a circulat in tzarile romane incepind cu sec. XV; valora a douasprezecea parte dintrun florin in sec. XVII shi 1/80 dintrun leu (adica o letzcaie sau o jumatate de para) la inceputul sec. XIX. Mr. aspru megl. aspra. Ngr. ἄσπρον din lat. asper cf. bg. asprŭ. Cuvintul sp. figureaza deja la Covarrubias. Cf. Ed. Schwyzer IF I (1931) p. 145.

Intrare: aspru (s.m.)
aspru2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aspru
  • asprul
  • aspru‑
plural
  • aspri
  • asprii
genitiv-dativ singular
  • aspru
  • asprului
plural
  • aspri
  • asprilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

aspru, asprisubstantiv masculin

  • 1. Moneda turceasca de argint cu circulatzie in TZarile Romane intre secolele XVXIX. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Il opri in TZarigrad cu leafa din haznaua imparateasca shi peste citeva luni i mai adaogi shi douazeci aspri tain pe zi. ODOBESCU S. A. 156. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.