16 definitzii pentru arshic
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ARSHÍC arshice s. n. 1. Os al articulatziei piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulatziei genunchiului la picioarele (de dinapoi ale) mieilor shi caprelor folosit la un joc de copii. 2. (La pl.) Numele unui joc de copii la care se folosesc arshice (1). [Var.: arshík s. f.] Din tc. ashık.
ARSHÍC arshice s. n. 1. Os al articulatziei piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulatziei genunchiului la picioarele (de dinapoi ale) mieilor shi caprelor folosit la un joc de copii. 2. (La pl.) Numele unui joc de copii la care se folosesc arshice (1). [Var.: arshík s. f.] Din tc. ashık.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de thiess
- actziuni
arshic sn [At: (a. 1742) GHICA ap. HEM / V: a sf (reg) ashic / E: tc aşik] 1 (La vite) Os al articulatziei de deasupra copitelor. 2 Os al genunchiului la picioarele de dinapoi ale mieilor shi caprelor folosit la un joc de copii. 3 (Lpl; shis Dea ele rar in e sau cu e) Joc de copii in care se arunca arshicele (2) (inspre un cerc trasat pe pamant) astfel incat acesta sa cada intro anumita pozitzie Si: cioaca tziganeasca perghel catzea tzutzuiu dea scoasa dea armashul in trei armene (Trs; Mun) capre (Mol) gioale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARSHÍC arshice s. n. Os al articulatziei piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulatziei genunchiului la picioarele dinapoi ale mieilor shi caprelor folosit (dupa ce a fost curatzat shi uneori vopsit) la un. joc de copii (v. gioala capra). Lasatau tzincii jocul de arshice SHialearga dupa cuie shi mistrii. DRAGOMIR in POEZ. N. 198. Sa mai shtitzi iarashi k basmele ce am sa va povestesc sint numai pentru baietzi shi codane pentru flacaiandri shi fetishcane. Copiii mai pot juca inca la arshice. Le va veni insa shi lor vremea sa le asculte. ISPIRESCU U. 2. Teodoros era meshter de frunte In toate jocurile de copii. Reputatzia lui de giolar era mare de la Antim pina in Lucaci averea noastra in arshice se suia intro vreme pina la doua mii tot capre curatzite in var shi ingropate in pamint in donitze. GHICA S. 300. Baietzii azvirleau cu mingea shi cu arshicele iar fetitzele cele mici se jucau dea ascunsele. FILIMON la HEM. Varianta: arshík (G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 332) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARSHÍC arshice s. n. Os al articulatziei piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulatziei genunchiului la picioarele de dinapoi ale mieilor shi caprelor folosit la un joc de copii; p. ext. (la pl.) numele jocului de copii la care se folosesc aceste oase. [Var.: arshík s. f.] Tc. ashık.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
ARSHÍC ~ce n. 1) (la vite) Os al articulatziei piciorului care se afla deasupra copitelor. 2) Os al articulatziei genunchiului la picioarele de dinapoi ale mieilor sau caprelor. 3) la pl. Joc de copii la care se folosesc aceste oase. /<turc. ashik
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
arshic m. shi n. (pl. arshici shi arshice) 1. osul piciorului numit astragal; 2. oscior dela incheietura piciorului mieilor din care copiii ishi fac un fel de joc. [Turc. ASHYK oscior].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
arshíc m. shi n. pl. e (turc. ašyk). Osishor de la picĭoarele de din apoĭ ale meilor shi cu care se joaca copiiĭ. E masc. in Mold. shi n. in Munt. Are patru fetze: domn (in forma de S) armash (opus domnuluĭ) pine saŭ om bun (partea unflata) shi hotz saŭ om raŭ (scobitura). V. zar.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ARSHÍK s. f. v. arshic.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ARSHÍK s. f. v. arshic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
ARSHÍK s. f. v. arshic.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARSHÍK s. f. v. arshic.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
arshík sf vz arshic
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
arshíc s. n. pl. arshíce
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
arshíc s. n. pl. arshíce
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ARSHÍC s. 1. (ANAT.) (Mold.) gioala. (~ de miel.) 2. (la pl.) (pop.) capre (pl.) (Mold.) gioale (pl.). (Jocul de ~e.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ARSHIC s. 1. (ANAT.) (Mold.) gioala. (~ de miel.) 2. (la pl.) (pop.) capre (pl.) (Mold.) gioale (pl.). (Jocul de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
arshíc (arshíce) s. n. 1. Os astragal folosit la un joc de copii. 2. (pl.) Numele jocului de copii la care se foloseshte arshice. Var. (rar) ashic. Mr. ashic. Tc. ashik (SHeineanu II 26; Lokotsch 124; Th. Capidan Le jeu aux osselets chez les Roumains les Slaves et les Albanais REB I 21731); cf. alb. a(r)sik bg. asik sb. arsik. Der. arshicar s. m. (jucator de arshice).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a face arshice expr. a face farame / tzandari; a distruge.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
arshice s. n. pl. tzandari
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N2) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F4) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
arshic, arshicesubstantiv neutru
- 1. Os al articulatziei piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulatziei genunchiului la picioarele (de dinapoi ale) mieilor shi caprelor folosit la un joc de copii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lasatau tzincii jocul de arshice SHialearga dupa cuie shi mistrii. DRAGOMIR in POEZ. N. 198. DLRLC
- Sa mai shtitzi iarashi k basmele ce am sa va povestesc sint numai pentru baietzi shi codane pentru flacaiandri shi fetishcane. Copiii mai pot juca inca la arshice. Le va veni insa shi lor vremea sa le asculte. ISPIRESCU U. 2. DLRLC
- Teodoros era meshter de frunte in toate jocurile de copii. Reputatzia lui de giolar era mare de la Antim pina in Lucaci averea noastra in arshice se suia intro vreme pina la doua mii tot capre curatzite in var shi ingropate in pamint in donitze. GHICA S. 300. DLRLC
- Baietzii azvirleau cu mingea shi cu arshicele iar fetitzele cele mici se jucau dea ascunsele. FILIMON la HEM. DLRLC
-
-
etimologie:
- ashık DEX '98 DEX '09