16 definitzii pentru arshic

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ARSHÍC arshice s. n. 1. Os al articulatziei piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulatziei genunchiului la picioarele (de dinapoi ale) mieilor shi caprelor folosit la un joc de copii. 2. (La pl.) Numele unui joc de copii la care se folosesc arshice (1). [Var.: arshík s. f.] Din tc. ashık.

ARSHÍC arshice s. n. 1. Os al articulatziei piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulatziei genunchiului la picioarele (de dinapoi ale) mieilor shi caprelor folosit la un joc de copii. 2. (La pl.) Numele unui joc de copii la care se folosesc arshice (1). [Var.: arshík s. f.] Din tc. ashık.

arshic sn [At: (a. 1742) GHICA ap. HEM / V: a sf (reg) ashic / E: tc aşik] 1 (La vite) Os al articulatziei de deasupra copitelor. 2 Os al genunchiului la picioarele de dinapoi ale mieilor shi caprelor folosit la un joc de copii. 3 (Lpl; shis Dea ele rar in e sau cu e) Joc de copii in care se arunca arshicele (2) (inspre un cerc trasat pe pamant) astfel incat acesta sa cada intro anumita pozitzie Si: cioaca tziganeasca perghel catzea tzutzuiu dea scoasa dea armashul in trei armene (Trs; Mun) capre (Mol) gioale.

ARSHÍC arshice s. n. Os al articulatziei piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulatziei genunchiului la picioarele dinapoi ale mieilor shi caprelor folosit (dupa ce a fost curatzat shi uneori vopsit) la un. joc de copii (v. gioala capra). Lasatau tzincii jocul de arshice SHialearga dupa cuie shi mistrii. DRAGOMIR in POEZ. N. 198. Sa mai shtitzi iarashi k basmele ce am sa va povestesc sint numai pentru baietzi shi codane pentru flacaiandri shi fetishcane. Copiii mai pot juca inca la arshice. Le va veni insa shi lor vremea sa le asculte. ISPIRESCU U. 2. Teodoros era meshter de frunte In toate jocurile de copii. Reputatzia lui de giolar era mare de la Antim pina in Lucaci averea noastra in arshice se suia intro vreme pina la doua mii tot capre curatzite in var shi ingropate in pamint in donitze. GHICA S. 300. Baietzii azvirleau cu mingea shi cu arshicele iar fetitzele cele mici se jucau dea ascunsele. FILIMON la HEM. Varianta: arshík (G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 332) s. f.

ARSHÍC arshice s. n. Os al articulatziei piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulatziei genunchiului la picioarele de dinapoi ale mieilor shi caprelor folosit la un joc de copii; p. ext. (la pl.) numele jocului de copii la care se folosesc aceste oase. [Var.: arshík s. f.] Tc. ashık.

ARSHÍC ~ce n. 1) (la vite) Os al articulatziei piciorului care se afla deasupra copitelor. 2) Os al articulatziei genunchiului la picioarele de dinapoi ale mieilor sau caprelor. 3) la pl. Joc de copii la care se folosesc aceste oase. /<turc. ashik

arshic m. shi n. (pl. arshici shi arshice) 1. osul piciorului numit astragal; 2. oscior dela incheietura piciorului mieilor din care copiii ishi fac un fel de joc. [Turc. ASHYK oscior].

arshíc m. shi n. pl. e (turc. ašyk). Osishor de la picĭoarele de din apoĭ ale meilor shi cu care se joaca copiiĭ. E masc. in Mold. shi n. in Munt. Are patru fetze: domn (in forma de S) armash (opus domnuluĭ) pine saŭ om bun (partea unflata) shi hotz saŭ om raŭ (scobitura). V. zar.

ARSHÍK s. f. v. arshic.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ARSHÍC s. 1. (ANAT.) (Mold.) gioala. (~ de miel.) 2. (la pl.) (pop.) capre (pl.) (Mold.) gioale (pl.). (Jocul de ~e.)

ARSHIC s. 1. (ANAT.) (Mold.) gioala. (~ de miel.) 2. (la pl.) (pop.) capre (pl.) (Mold.) gioale (pl.). (Jocul de ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

arshíc (arshíce) s. n. 1. Os astragal folosit la un joc de copii. 2. (pl.) Numele jocului de copii la care se foloseshte arshice. Var. (rar) ashic. Mr. ashic. Tc. ashik (SHeineanu II 26; Lokotsch 124; Th. Capidan Le jeu aux osselets chez les Roumains les Slaves et les Albanais REB I 21731); cf. alb. a(r)sik bg. asik sb. arsik. Der. arshicar s. m. (jucator de arshice).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face arshice expr. a face farame / tzandari; a distruge.

Intrare: arshic
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arshic
  • arshicul
  • arshicu‑
plural
  • arshice
  • arshicele
genitiv-dativ singular
  • arshic
  • arshicului
plural
  • arshice
  • arshicelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arshik
  • arshik
plural
  • arshice
  • arshicele
genitiv-dativ singular
  • arshice
  • arshicei
plural
  • arshice
  • arshicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

arshic, arshicesubstantiv neutru

  • 1. Os al articulatziei piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulatziei genunchiului la picioarele (de dinapoi ale) mieilor shi caprelor folosit la un joc de copii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lasatau tzincii jocul de arshice SHialearga dupa cuie shi mistrii. DRAGOMIR in POEZ. N. 198. DLRLC
    • format_quote Sa mai shtitzi iarashi k basmele ce am sa va povestesc sint numai pentru baietzi shi codane pentru flacaiandri shi fetishcane. Copiii mai pot juca inca la arshice. Le va veni insa shi lor vremea sa le asculte. ISPIRESCU U. 2. DLRLC
    • format_quote Teodoros era meshter de frunte in toate jocurile de copii. Reputatzia lui de giolar era mare de la Antim pina in Lucaci averea noastra in arshice se suia intro vreme pina la doua mii tot capre curatzite in var shi ingropate in pamint in donitze. GHICA S. 300. DLRLC
    • format_quote Baietzii azvirleau cu mingea shi cu arshicele iar fetitzele cele mici se jucau dea ascunsele. FILIMON la HEM. DLRLC
  • 2. (la) plural Numele unui joc de copii la care se folosesc arshice. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.