12 definitzii pentru arnici
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ARNÍCI arniciuri s. n. Fir de bumbac rasucit shi colorat intrebuintzat la cusutul infloriturilor pe camashi pe shtergare etc. Cf. sb. jarenica.
arnici sn [At: (a. 1779) ap. GCR II 118/40 / V: ~u n~u[1] / Pl: (3) ~uri / E: nct] 1 Bumbac rasucit intrun singur fir colorat pentru cusut inflorituri pe camashi shtergare. 2 (Spc) Atza de bumbac roshie sau mov. 3 (SHi lpl) Diferite tipuri de arnici (1) de culori diferite. 4 (Ivr) Creolina.
- Aceasta prescurtare presupune forma narniciu dar cuvantultitlu nu este consemnat in acest dictzionar. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARNÍCI s. n. Bumbac rasucit intrun singur fir shi vopsit in diferite culori intrebuintzat la cusutul infloriturilor pe camashi pe shtergare etc. Cf. scr. jarenica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
ARNÍCI s. n. Bumbac rasucit intrun singur fir shi vopsit in diferite culori intrebuintzat la cusutul infloriturilor pe camashi pe shtergare etc. Fara inveshmintarea de arnaut cu gaitane multe fara indracitele de arme de la briu asha cum se infatzisha acum in camasha lunga de pinza cu riuri de amici roshu pe mineci shi la git Iani arata k un tzaran mai batriior. PAS L. I 99. [TZaranii] au pastrat... camashile lungi shi albe k floarea cu chenaruri de fluturi shi amici pe la poale shi pe la mineci. HOGASH DR. II 185. Cucule de unde vii? De la Cluj de la Sibii! Da de mindra ce mai shtii? SHtiu bine cai sanatoasa SHede la masa shi coasa Cu arnici shi cu matasa. JARNÍKBIRSEANU D. 118.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARNÍCI (2) arniciuri s. n. 1. Bumbac rasucit intrun singur fir shi vopsit in diferite culori intrebuintzat la cusutul infloriturilor pe camashi pe shtergare etc. 2. (La pl.) Diverse feluri de arnici (1). Comp. sb. jarenica.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
ÁRNICI n. Atza de bumbac rasucita vopsita in diferite culori shi folosita la brodat. /cf. sb. jarenica
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
arnícĭ n. (cp. cu sirb. jarènica lina de mel). Atza de bumbac (in general roshie) care nu ĭese la spalat shi care se intrebuintzeaza la facut ornamente shi litere pe rufe.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
arniciu m. fire de bumbac colorate. [Origina necunoscuta].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
arníci s. n. (feluri) pl. arníciuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
arníci s. n. (soiuri) pl. arníciuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
arnici
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
arnicí (arníciuri) s. n. Pinza de bumbac colorata. Origine necunoscuta. Pare o deformare populara de la urshinic „catifea”. Singura ipoteza diferita care o cunoashtem a lui Scriban (din bg. jarenica) nu pare potrivita. Din rom. provine probabil bg. arnič (Capidan Raporturile 220) shi mag. arninci (Candrea Elemente 406).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N60) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
arnici, arniciurisubstantiv neutru
- 1. Fir de bumbac rasucit shi colorat intrebuintzat la cusutul infloriturilor pe camashi pe shtergare etc. DEX '09 DLRLC
- Fara inveshmintarea de arnaut cu gaitane multe fara indracitele de arme de la briu asha cum se infatzisha acum in camasha lunga de pinza cu riuri de amici roshu pe mineci shi la git Iani arata k un tzaran mai batriior. PAS L. I 99. DLRLC
- [TZaranii] au pastrat... camashile lungi shi albe k floarea cu chenaruri de fluturi shi amici pe la poale shi pe la mineci. HOGASH DR. II 185. DLRLC
- Cucule de unde vii? – De la Cluj de la Sibii! – Da de mindra ce mai shtii? – SHtiu bine cai sanatoasa SHede la masa shi coasa Cu arnici shi cu matasa. JARNÍKBIRSEANU D. 118. DLRLC
-
-
etimologie:
- jarenica DEX '98 DEX '09