3 definiții pentru armăsărel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
armăsărel sm [At: HEM 1690 / V: hăr~ / Pl: ~ei[1] / E: armăsar + -el] 1-4 (Șhp) Armăsar tânăr (1-4) Si: armăsăruș (1-2). 5 (Mol; la car; îf h~) Cuiul mai gros, aproape de jug, care prinde cătușa de proțap (împreună cu alte câteva cuie mai mici) și se prelungește până la pământ pentru a ține jugul ridicat. corectată
- ~ei → ~ei — Ladislau Strifler
armăsărel (harmăsărel) m. cuiul cel lung ce prinde cătușa carului de proțap și se prelungește până în pământ de ține jugul ridicat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
armăsărél, armăsăréi, s.m. (înv. și reg.) cuiul cel lung ce prinde cătușa carului de proțap, pentru a ține ridicat jugul
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: armăsărel
armăsărel substantiv masculin
| substantiv masculin (M12) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)