opțiuni
  • info

14 definiții pentru arhondaric

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARHONDARÍC, arhondaricuri, s. n. Clădire sau aripă a unei clădiri dintr-o mănăstire ortodoxă rezervată oaspeților; arhondărie. [Pl. și: arhondarice] – Din ngr. arhondaríki.

arhondaric sn [At: XENOPOL, ap. TDRG / V: ~nta~ / Pl: ? / E: ngr ἀρχοντάρίϰι] (Mol) Arhondărie.

ARHONDARÍC, arhondarice, s. n. Aripă sau casă specială a unei mănăstiri rezervată găzduirii oaspeților; arhondărie. [Pl. și: arhondaricuri] – Din ngr. arhondaríki.

ARHONDARÍC, arhondarice, s. n. Aripă sau casă a unei mănăstiri rezervată găzduirii oaspeților; arhondărie. [Pl. și: arhondarícuri] – Din ngr. arhondariki.

ARHONDÁRIC, arhondarice, s. n. (Mold.) Aripă a unei mănăstiri, rezervată găzduirii oaspeților și călătorilor. Din cerdacul arhondaricului privim... coasta repede a muntelui și revărsarea neagră de brazi. SADOVEANU, O. VII 206. Mă trezii de-a dreptul la arhondaric. HOGAȘ, DR. 243.

ARHONDARÍC, arhondarice, s. n. (Reg.) Aripă sau casă specială a unei mănăstiri rezervată găzduirii oaspeților. – Ngr. arhondariki.

arhondaric n. odaie de primire pentru oaspeți la mănăstiri. [Gr. mod. ARHONDARÍKI].

arhondaríc n., pl. urĭ și e (ngr. arhondariki, scris -nta-). Apartamentu în care se primesc oaspețiĭ la mînăstire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!arhondaric s. n., pl. arhondaricuri

arhondaríc s. n., pl. arhondarícuri/arhondaríce

arhondaríc s.n., pl. arhondarícuri / arhondaríce

arhondaric, -curi.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARHONDARÍC s. arhondărie. (~ul unei mânăstiri.)

ARHONDARIC s. arhondărie. (~ unei mănăstiri.)

Intrare: arhondaric
arhondaric1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhondaric
  • arhondaricul
  • arhondaricu‑
plural
  • arhondaricuri
  • arhondaricurile
genitiv-dativ singular
  • arhondaric
  • arhondaricului
plural
  • arhondaricuri
  • arhondaricurilor
vocativ singular —
plural —
arhondaric2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhondaric
  • arhondaricul
  • arhondaricu‑
plural
  • arhondarice
  • arhondaricele
genitiv-dativ singular
  • arhondaric
  • arhondaricului
plural
  • arhondarice
  • arhondaricelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arhondaric, arhondaricuri / arhondaric, arhondaricesubstantiv neutru

  • 1. Clădire sau aripă a unei clădiri dintr-o mănăstire ortodoxă rezervată oaspeților. DEX '09 DLRLC
    sinonime: arhondărie
    • format_quote Din cerdacul arhondaricului privim... coasta repede a muntelui și revărsarea neagră de brazi. SADOVEANU, O. VII 206. DLRLC
    • format_quote Mă trezii de-a dreptul la arhondaric. HOGAȘ, DR. 243. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.