opțiuni
  • info

6 definiții pentru argăsitoare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARGĂSITÓR, -OÁRE, argăsitori, -oare, adj., s. m. și f. (Muncitor) care argăsește. – Argăsi + suf. -tor.

ARGĂSITÓR, -OÁRE, argăsitori, -oare, adj., s. m. și f. (Muncitor) care argăsește. – Argăsi + suf. -tor.

argăsitor, ~oare [At: LB / V: (îrg) -ghisitoriu / Pl: ~i, ~oare / E: argăsi + -(i)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care argăsește (1).

ARGĂSITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care argăsește. /a argăsi + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!argăsitór adj. m., s. m., pl. argăsitóri; adj. f., s. f. sg. și pl. argăsitoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARGĂSITÓR s., adj. 1. s. v. tăbăcar. 2. adj. v. tăbăcitor.

ARGĂSITOR s., adj. 1. s. tăbăcar, (reg.) opincarăș, orgar, tălpar, timar, (Mold., Bucov. și Transilv.) dubălar, (înv.) solonar, tabac. (~ se ocupă cu tăbăcitul pieilor.) 2. adj. tăbăcitor. (Substanțe ~.)

Intrare: argăsitoare
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • argăsitoare
  • argăsitoarea
plural
  • argăsitoare
  • argăsitoarele
genitiv-dativ singular
  • argăsitoare
  • argăsitoarei
plural
  • argăsitoare
  • argăsitoarelor
vocativ singular
  • argăsitoare
  • argăsitoareo
plural
  • argăsitoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

argăsitor, argăsitorisubstantiv masculin
argăsitoare, argăsitoaresubstantiv feminin
argăsitor, argăsitoareadjectiv

  • 1. (Muncitor) care argăsește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat Cîte-un chip ieșea deodată pentru-o clipă în lumină, Cînd de om trăit pe mare sub un vînt argăsitor, Cînd de tînăr cu păr galben. MACEDONSKI, O. I 77. DLRLC
etimologie:
  • Argăsi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.