8 definiții pentru apretoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APRETÓR, -OÁRE, apretori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat care se ocupă cu apretarea. – Din fr. apprêteur.
APRETÓR, -OÁRE, apretori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat care se ocupă cu apretarea. – Din fr. apprêteur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
apretor, ~oare smf [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: fr appréteur] Persoană care apretează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APRETÓR, -OÁRE, apretori, -oare, s. m. și f. Muncitor care se ocupă cu apretarea țesăturilor și a firelor. Apretor de mătase și plușuri.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APRETÓR, -OÁRE, apretori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apretarea. – După fr. apprêteur.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
APRETÓR, -OÁRE s.m. și f. Lucrător care apretează țesături, piei etc. [Cf. fr. apprêteur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
APRETÓR, -OÁRE s. m. f. lucrător care apretează țesături, piei etc. (< fr. apprêter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
apretoáre (a-pre-) s. f., g.-d. art. apretoárei; pl. apretoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
apretoáre s. f. (sil. -pre-), g.-d. art. apretoárei; pl. apretoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: a-pre-
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
apretor, apretorisubstantiv masculin apretoare, apretoaresubstantiv feminin
- 1. Muncitor calificat care se ocupă cu apretarea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Apretor de mătase și plușuri. DLRLC
-
etimologie:
- apprêteur DEX '09 DEX '98 DN