2 definiții pentru apocentru
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APOCÉNTRU s. n. punct al orbitei unui corp ceresc unde acesta se află la cea mai mare distanță de corpul central în jurul căruia se mișcă. (< fr. apocentre)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
apocéntru s. n. → centru
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: apocentru
apocentru substantiv neutru
| substantiv neutru (N37) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)