6 definitzii pentru apelpisi
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
apelpisi [At: DA / V: apil~ / Pzi: ~sesc / E: ngr ὰπελπίζω] 12 vtr (f) A dispera (sau a aduce la disperare pe cineva). 3 vr A deznadajdui.
*apelpisésc v. tr. (ngr. apelpizo aor. apélpisa). Fam. Aduc la desperare scot din rabdarĭ. V. refl. M’am apelpisit cu pretentziunile lui! V. afanisesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
apelpisesc.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
APELPISÍ vb. v. despera deznadajdui exaspera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
apelpisi vb. v. DESPERA. DEZNADAJDUI. EXASPERA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
apelpisí (sésc ít) vb. A exaspera a scoate din fire. Mr. apelpisire. Ngr. ἀπελπίζω aorist ἀπέλπισα „a dispera” de la ἐλπίδα „sperantza” (Gáldi 149). Der. apelpisie s. f. (exasperare); apelpisit s. m. (prost neghiob).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|