19 definitzii pentru apartzine
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
APARTZÍNE apartzin vb. III. Intranz. A tzine a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. ♦ A face parte dintro anumita clasa dintro anumita organizatzie etc. Din fr. appartenir (dupa tzine).
apartzine vi [At: HASDEU I. C. 3 / Pzi: apartzin (inv) ~tziu / E: fr appartenir] 1 A tzine de cineva sau de ceva. 2 A fi proprietatea cuiva. 3 (Fig) A se cuveni. 4 A fi in sarcina cuiva. 5 A face parte din...
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
APARTZÍNE apartzín vb. III. Intranz. A tzine a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. ♦ A face parte dintro anumita clasa dintro anumita organizatzie etc. Din fr. appartenir (dupa tzine).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
APARTZÍNE apartzín vb. III. Intranz. (Construit cu dativul) A tzine de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva a fi al cuiva. Pamintul in Republica Populara Romina apartzine celor cel muncesc. CONST. R.P.R. 11. ♦ A face parte dintro clasa dintro organizatzie etc. Prez ind. pers. 1 sg. shi: (nerecomandabil) apartziu. Varianta: apartzineá vb. II.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
APARTZÍNE apartzín vb. III. Intranz. A tzine de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. ♦ A face parte dintro clasa dintro organizatzie etc. Fr. appartenir (dupa tzine).
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
APARTZÍNE vb. III. intr. A tzine de cineva sau ceva; a fi in posesiunea in proprietatea cuiva. ♦ A tzine de a face parte (dintro familie dintro organizatzie etc.). [P.i. apartzin. / < fr. appartenir dupa tzine].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
APARTZÍNE vb. intr. a tzine de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva; a face parte (din). (dupa fr. appartenir)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A APARTZÍNE apartzín intranz. 1) A fi al cuiva in virtutea unui drept. 2) A face parte dintrun intreg. Apartzine unei familii de intelectuali. 3) A constitui drept apanaj; a fi propriu. /<fr. appartenir
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
apartzine v. 1. a fi proprietatea cuiva: aceasta casa imi apartzine; 2. a face parte din: el apartzine magistraturei.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
APARTZINEÁ vb. II v. apartzine.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*apartzín út a tzíne shi (nord) tzineá v. tr. (fr. appartenir). Is al cuĭva: cartea imĭ apartzine mie. Posed am: atita bunatate nutzĭ apartzine de cit tzie. TZin de fac parte din: eŭ apartzin patriiĭ. Atzĭ apartzine (tu tzie) a fi al taŭ a fi liber.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
apartzíne (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. apartzín 2 sg. apartzíi 1 pl. apartzínem 2 pl. apartzínetzi; conj. prez. 3 sa apartzína; ger. apartzinand; part. apartzinút
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
apartzíne vb. ind. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. apartzín 1 pl. apartzínem; conj. prez. 3 sg. shi pl. apartzína; ger. apartzinand; part. apartzinút
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
apartzine (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. apartzin conj. apartzina)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
apartzin tzii 2 tzine inf. tzinand ger. tzinator adj. v.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
APARTZÍNE vb. a depinde a tzine. (Trustul ~ de minister.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
APARTZINE vb. a depinde a tzine. (Trustul ~ de minister.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
apartzineá (n út) vb. A face parte din a fi propriu cuiva. Format pe baza vb. tzinea k fr. appartenir de la tenir.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
CUIQUE SUUM (lat.) fiecaruia (ceea) cei al sau cei apartzine Aforism din dreptul roman. E necesar sa se acorde cuique suum.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (V612) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (V513) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
| — | — | — | singular | plural | ||
— |
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) | — | — | — | — | — | ||
plural | I (noi) |
| (sa)
| — | — | — | |
a II-a (voi) |
| (sa)
| — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — |
apartzine, apartzinverb
- 1. A tzine a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Pamintul in Republica Populara Romina apartzine celor cel muncesc. CONST. R.P.R. 11. DLRLC
- 1.1. A face parte dintro anumita clasa dintro anumita organizatzie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- appartenir (dupa tzine). DEX '09 DEX '98 DN