10 definiții pentru antevorbitoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANTEVORBITÓR, -OÁRE, antevorbitori, -oare, s. m. și f. Persoană care a vorbit, într-o adunare publică, înaintea altor persoane. – Ante- + vorbitor (după germ. Vorredner).
ANTEVORBITÓR, -OÁRE, antevorbitori, -oare, s. m. și f. Persoană care a vorbit, într-o adunare publică, înaintea altor persoane. – Ante- + vorbitor (după germ. Vorredner).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
antevorbitor, ~oare smf [At: DEX2 / Pl: ~i, ~oare / E: ante- + vorbitor] Persoană care a vorbit (public) înaintea alteia.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANTEVORBITÓR, -OÁRE, antevorbitori, -oare, s. m. și f. Persoană care vorbește într-o adunare publică, considerată în raport cu cei care iau cuvîntul ulterior.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANTEVORBITÓR, -OÁRE, antevorbitori, -oare, s. m. și f. Persoană care vorbește într-o adunare publică, considerată în raport cu cei care iau cuvântul ulterior. – Din ante- + vorbitor (după germ. Vorredner).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ANTEVORBITÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană care vorbește într-o adunare publică, considerată în raport cu cei care iau cuvântul ulterior. [< ante- + vorbitor, după germ. Vorredner].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANTEVORBITÓR, -OÁRE s. m. f. vorbitor care precedă într-o adunare alt vorbitor. (după germ. Vorredner)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
antevorbitoáre s. f., g.-d. art. antevorbitoárei; pl. antevorbitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
antevorbitoáre s. f., g.-d. art. antevorbitoárei; pl. antevorbitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ANTEVORBITÓR s. preopinent.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ANTEVORBITOR s. (livr.) preopinent, (înv.) prevorbitor.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
antevorbitor, antevorbitorisubstantiv masculin antevorbitoare, antevorbitoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care a vorbit, într-o adunare publică, înaintea altor persoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: preopinent prevorbitor
etimologie:
- Ante- + vorbitor DEX '09 DEX '98 DN
- Vorredner DEX '09 DEX '98 DN
-