3 definiții pentru anoploteriu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANOPLOTÉRIU s.m. (Pal.) Animal erbivor fosil din eocenul superior. [Pron. -riu. / < fr. anoplothérium].
ANOPLOTÉRIU s. m. animal erbivor fosil din eocenul superior. (< fr. anoplothérium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ANOPLO- „neprotejat, nearmat”. ◊ gr. amplos „nearmat, fără arme” > fr. anoplo-, engl. id. > rom. anoplo-. □ ~teriu (v. -teriu), s. m., animal erbivor fosil, care a trăit în eocenul superior.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: anoploteriu
anoploteriu substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)