2 definiții pentru amenințătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
amenințătúră sf [At: CANTEMIR, HR. 300 / V: (îvr) amelețăt- / Pl: ~ri / E: amenința + -(ă)tură] (Îvr) Primejdie.
amenințătúră f., pl. ĭ. Rar. Amenințare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: amenințătură
amenințătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||