opțiuni
  • info

8 definiții pentru alunecător (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALUNECĂTÓR, -OÁRE, alunecători, -oare, adj. Care alunecă. ♦ (Substantivat, n.) Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. Aluneca + suf. ător.

alunecător, ~oare [At: CADE / Pl: ~i, ~oare / E: aluneca + -tor] 1 a Care alunecă (1). 2 sn (Mec; în angrenajul unui mecanism) Piesă pe care alunecă altă piesă. 3 sn (Spc; la armele de foc) Bucată de oțel pe care alunecă înălțătorul pentru reglarea distanței de tragere. 4 sn (La acele macazurilor) Piesă de reazem pe care alunecă acul.

ALUNECĂTÓR, -OÁRE, alunecători, -oare, adj. Care alunecă. ♦ (Substantivat, n.) Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. – Aluneca + suf. -ător.

ALUNECĂTÓR1, alunecătoare, s. n. Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. Alunecătorul strungului. Alunecătorul unei arme de foc.

ALUNECĂTÓR, -OÁRE, alunecători, -oare, adj. Care alunecă. ♦ (Substantivat, n.) Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. – Din aluneca + suf. -(ă)tor.

ALUNECĂTÓR ~oáre n. Piesă metalică la unele mașini, care se mișcă prin alunecare. /a aluneca + suf. ~ător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alunecătór2 s. n., pl. alunecătoáre

alunecătór s. n., pl. alunecătoáre

Intrare: alunecător (s.n.)
alunecător2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alunecător
  • alunecătorul
  • alunecătoru‑
plural
  • alunecătoare
  • alunecătoarele
genitiv-dativ singular
  • alunecător
  • alunecătorului
plural
  • alunecătoare
  • alunecătoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alunecător, alunecătoaresubstantiv neutru

  • 1. Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Alunecătorul strungului. Alunecătorul unei arme de foc. DLRLC
etimologie:
  • Aluneca + sufix -ător. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.