ÁLT ÁLTA altzi alte adj. (Arata k fiintza sau lucrul al carui nume il determina nu este aceeashi sau acelashi cu fiintza sau lucrul despre care a fost vorba care este de fatza sau este cel obishnuit) Alt om. Alt obiect. ◊ Expr. (Pop.) Cate alte = multe. [Gen. dat. sg.: altui altei gen. dat. pl.: altor] Lat. alt[(e)rum].

ált álta a [At: DOSOFTEI V. S. 151 / Pl: altzi ~e / E: lat alt(e)rum] 1 Arata k fiintza sau lucrul al carui nume il determina nu este aceeashi cu fiintza sau lucrul despre care a fost vorba care este de fatza sau este cel obishnuit. 2 (Pop ie) Cate ~ Multe.

ALT ÁLTA altzi alte adj. (Arata k fiintza sau lucrul al carui nume il determina nu este aceeashi sau acelashi cu fiintza sau lucrul despre care a fost vorba care este de fatza sau este cel obishnuit) Alt om. Alt obiect. ◊ Expr. (Pop.) Cate alte = multe. [Gen.dat. sg.: altui altei gen.dat. pl.: altor] Lat. alt[(e)rum].

ALT ÁLTA altzi te adj. nehot. (Arata k fiintza sau lucrul al carui nume il determina nu este aceeashi sau acelashi cu fiintza sau lucrul despre care a fost vorba care este de fatza sau este cel obishnuit; sta totdeauna inaintea substantivului) Sa dus poezia intomnatului parc SHi tristele iubiri din alta vreme. BENIUC V. 133. Eu am sai multzumesc lui cumnatu Haralambie a zis ea cu alta intonare de glas. SADOVEANU N. F. 14. Tu mai invatzat sa cint Din copilarie SHi deatunci nam pe pamint Alta bucurie! IOSIF V. 75. Lupi shi alte dihanii miau ieshit inainte citeodata dar nu leam facut nimica. CREANGA P. 119. ◊ Loc. adv. Alta data sau alte datzi v. data. ◊ Expr.Cite alte... = multe. Incepura... a vorbi... despre strigoi shi cite alte nazdravanii infioratoare. CREANGA P. 14. Alte cele = alte lucruri lucruri diferite. De alte celen lume Naveai vreme sa intrebi. EMINESCU O. I 112. ◊ (In constructzii negative shi in corelatzie cu «decit») K sa scapi de pedeapsa alt chip nu e decit sa te duci sami aduci pe fata lui VerdeshImparat. ISPIRESCU L. 42. Nam alta mingiiere mai vie pe pamint Decit sanaltz la tine duioasa mea gindire. ALECSANDRI P. A. 63. ♦ Un nou... altfel de... Ajunse la imparatzia tatinesau. Aici altzi oameni alte orashe shi cele vechi erau schimbate. ISPIRESCU L. 9. In locul oricarui om ce cade in locul oricarui piept ce se despica alt piept shi alt om se pune in rind. RUSSO O. 42. ◊ Expr. Alta caciula v. caciula. Alta aia v. ala. Forme gramaticale: gen.dat. sg. altui altei gen.dat. pl. altor.

ALT ÁLTA altzi alte adj. (Arata k fiintza sau lucrul al carui nume il determina nu este aceeashi sau acelashi cu fiintza sau lucrul despre care a fost vorba care este de fatza sau este cel obishnuit) Alt om. Alt obiect. ◊ Expr. (Pop.) Cate alte = multe. ♦ Un nou... altfel de... [Gen.dat. sg.: altui altei gen.dat. pl.: altor] Lat. alt[(e)rum].

ALT álta (altzi álte) adj. Care nu este acelashi (lucru sau fiintza) cu cel de fatza sau cu cel despre care este vorba. ◊ Pe de alta parte din ~ punct de vedere cu alte cuvinte altfel zis. Cate alte multe. /<lat. alt[e]rum

alt pr. ce nu e acelash; pana una alta deocamdata [Lat. ALTER].

alt a adj. indef. (lat. alter ac. alterum pop. altrum; it. altro pv. fr. autre sp. otro pg. outro). Nu acelashĭ diferit deosebit: cu altzĭ ochĭ vezĭ greshelile altuĭa de cit pe ale tale. Care seamana cu cineva orĭ cu ceva: aceasta e alt Napoleon. Alta data saŭ altadata nu acum in alt timp (in trecut orĭ in viitor). Alta oara (vechĭ) odinioara. De alta (vechĭ) in colo de altfel. In alta parte aĭurea nu aci. Pe de alta parte saŭ de alta parte afara de asta. Vest. Fam. Te apuca alta aĭa saŭ alte alea te apuca groaza orĭ paralizia. Te baga in alte alea te ingrozeshte. Se uĭta la ĭa k la alta aĭa se uĭta la ĭa k la ceva straniŭ. Pron. indef.: unu pleaca altu vine; ce tzie nutzi place altuĭa nuĭ face; una e sa ascultzĭ alta sa comanzĭ; atit shi nimic alta saŭ alta nimic (altceva nimic). Nu alta nu altceva. Nu de alta nu din alte motive. Intre altele pe linga altele. Nu mie de alta nu mĭe grija de alta (de altceva). Barb. un altu o alta (dupa fr. un autre une autre).

altaaia f. monstru: se minuna k de altaaia ISP. ║ pl. alteale eufemistic: 1. nebunie toane: apucata k de alteale o rupse la picior ISP.; 2. paralizie epilepsie: il baga in alteale.

alt adj. pr. m. g.d. áltui pl. altzi; f. álta g.d. áltei pl. álte g.d. m. shi f. áltor (dar: unui alt ... unei alte ... unor altzi... unor alte ...)

alt adj. m. g.d. áltui pl. áltzi; f. sg. álta g.d. áltei pl. álte g.d. m. shi f. áltor

+printralt/alta/altzi/alte prep. + adj. pr.

alt (ta) adj. shi pron. 1. Diferit celalalt (al doilea termen al unei antinomii). Alta data „in alta zi in alt moment”. Nimeni altul. De alta parte. SHi altele etc. 2. Cel dinainte: alta data „odinioara pe vremuri” 3. Unul nou unul la fel. 4. (F. cu sens. de n.) Altceva ceva diferit. Intre altele. Nu alta. Alta acuma. Nu de alta. Una intralta una peste alta. Nici una nici alta. Mr. megl. altu istr. ǫt. Lat. alter vulg. *altru de unde it. altro sicil. autru sard. altu engad. otér v. prov. fr. autre cat. altre sp. otro port. outro (Pushcariu 67; CandreaDens. 48; REW 382; DAR). Pentru uzul sau cf. Sandfeld Syntaxe 18495. Comp. altadata adv. (odinioara pe vremuri); altaoara adv. (inv. odinioara); altceva pron.; altcineva pron.; altcum adv. (Trans. altfel); alteori adv.; altfel adv.; altinderi adv. (inv. in alt loc); la olalta adv. explicat de CandreaDens. 48 k la alalta shi de Pascu Beiträge 14 plecind de la la una la alta k comp. una intralta.

áltaáia altealea s.f. (pop.) 1. monstru 2. epilepsie paralizie 3. (la pl.) nebunii toane

DE OMNI RE SCIBILI ET DE QUIBUSDAM ALIIS (lat.) despre tot ceea ce se poate shti shi despre alte cateva De omni re scibili era deviza ambitzioasa a eruditului italian Pico della Mirandola. Cineva probabil Voltaire a adaugat cu malitzie ironicul et de quibusdam aliis.

S ODNOI STORONI NELZEA NE SOZNATSEA S DRUGOI STORONI NELZEA NE PRIZNATSEA (C OДHOЙ CTOPOHЬI HEЛЬЗЯ HE COЗHATЬCЯ C ДPYГOИ CTOPOHЬI HEЛЬЗЯ HE ПPИЗHATЬCЯ) (rus.) pe de o parte nu pot sa nu recunosc pe de alta parte trebuie sa marturisesc SaltikovSHcedrin „Pohoroni”. Caracterizarea atitudinii duplicitare shi a lipsei de principii in viatza publica.

a shti cat au uitat altzii expr. a nu mai shti nimic.

a trage pe matzele altuia expr. (intl.) a canta la vioara.

a vedea paiul din ochiul altuia shi a nu vedea barna din ochiul tau expr. a manifesta o exigentza / o severitate exagerata fatza de altzii shi a fi prea indulgent cu propria persoana; a critica aspru neajunsurile marunte ale cuiva trecand cu vederea propriile lipsuri.

a vorbi cu gura altuia / cu jumatate de gura expr. a vorbi fara convingere / shovaielnic.

ai intra cuiva (ceva) peo ureche shi ai ieshi pe alta expr. a nu retzine ceea ce i se spune a nu asculta sfaturile primite.

canta la alta masa! expr. pleaca deaici!

parcheaza in alta parte! expr. (iron.) cautatzi un alt partener de flirt / de sex!

pentru unii muma pentru altzii ciuma expr. (pop.) care este partinitor in relatziile cu oamenii.