ALPACÁ², (2) alpacale, s. f. 1. Aliaj inoxidabil de nichel, cupru și zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor, instrumentelor medicale etc. 2. Obiect fabricat din alpaca (1). – Din germ. Alpaka.

alpaca² sfs [At: DA / V: ~aga / E: ger Alpaka] Aliaj inoxidabil de nichel, cupru și zinc, care (argintat) servește la fabricarea tacâmurilor de masă, a instrumentelor medicale și optice etc. Si: alfenid.

ALPACÁ² s. f. Aliaj inoxidabil de nichel, cupru și zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor, instrumentelor medicale etc. – Din germ. Alpaka.

ALPACÁ² s. f. Aliaj inoxidabil de nichel, cupru și zinc, care servește la fabricarea tacîmurilor de masă, a instrumentelor medicale și optice etc.

ALPACÁ² s. f. Aliaj de nichel, cupru și zinc. – Germ. Alpaka.

ALPACÁ² s.f. Aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, întrebuințat la fabricarea tacâmurilor, a instrumentelor medicale, optice etc.; argentan. [< germ. Alpaka].

ALPACÁ² s. f. aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor, a instrumentelor medicale etc.; argentan. (< germ. Alpaka)

ALPACÁ¹ f. Aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, din care se fac diferite obiecte (tacâmuri, instrumente medicale, optice etc.). [G.-D. alpacalei] /<germ. Alpaka

alpaca f. pacfon.

!alpaca² (animal; tip de lână; tip de stofă) s. f., art. alpacaua, g.-d. art. alpacalei; (animale) pl. alpacale

alpacá¹ (aliaj, țesătură) s. f., art. alpacáua, g.-d. alpacále, art. alpacálei

alpacá (animal, aliaj, țesătură) s. f., art. alpacáua, g.-d. art. alpacálei; (animale) pl. alpacále

alpaca, pl. alpacale

alpaca sg.

ALPACÁ s. (TEHN.) (livr.) argentan.

ALPACA s. (TEHN.) (livr.) argentan. (Obiecte din ~.)