4 definiții pentru alotriu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALÓTRIU, -IE adj. (Livr.) Străin, divers, diferit. // (În forma alotrio-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „divers”, „străin”. [Pron. -tri-u. / < it. allotrio, gr. allotrios].
alótrii sfp [At: MAIORESCU, CR. III, 54 / E: ger Allotria] Lucruri nepotrivite cu subiectul în chestiune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
alotrii n. pl. lucruri secundare sau străine de subiectul tratat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
alótriu adj. m., f. alótrie; pl. m. și f. sg. alótrii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: alotriu
alotriu adjectiv
| adjectiv (A109) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)