ALERGATÓR OÁRE alergatori oare adj. s. m. s. f. I. Adj. Care alearga. ◊ Piatra alergatoare (shi substantivat f.) = piatra de moara care se invarteshte spre a macina boabele. Pasari alergatoare (shi substantivat f.) = pasari din tzarile calde avand picioare lungi cu care alearga foarte repede. II. S. m. shi f. 1. Atlet care concureaza la probe de alergari. 2. (Rar) Curier (insarcinat cu transmiterea unui mesaj). 3. Cal de curse. III. S. f. 1. Dispozitiv care se pun mosoare cu fire pentru a se face urzeala la razboaiele de tzesut tzaraneshti. 2. (Inv.) Parc vast imprejmuit in care erau tzinute anumite animale shi in care se organizau vanatori. Alerga + suf. ator.

alergator ~oare a [At: OMILIAR (1640) ap. HEM 837 / V: (15) lergatoare sf / Pl: ~i ~oare / E: alerga + (a)tor] 12 smf a (Persoana) care alearga (15) Si: (Trs; inv) alergau. 34 sf a (SHis piatra ~oare) Piatra de moara care se afla deasupra shi prin invartirea careia se macina grauntzele Cf parparitza. 5 sf (Pex) Sistem de macinat compus din doua pietre (una fixa shi alta mobila). 67 sfp a (SHis pasari ~oare) Ordin de pasari din familia struthionidelor de proportzii uriashe care alearga foarte repede shi care traiesc in tzarile calde. 8 smf Atlet care concureaza la probe de alergari. 9 smf (Rar) Curier (insarcinat cu transmiterea unui mesaj). 10 sm Cal de curse. 11 smf (Olt; mpl) Rude ale mirilor care ajuta la gatit shi care servesc la masa Si: (reg) pocanzi. 12 sf Participant la un joc cu mingea nedefinit mai de aproape. 13 sm (Ivr; csnp; is) ~ de noapte Barbat afemeiat. 14 sf Alergare (1). 15 sf Dispozitiv care se pun mosoare cu fire pentru a se face urzeala la razboaiele de tzesut tzaraneshti. 16 sf (Inv) Parc vast imprejmuit in care erau tzinute anumite animale shi in care se organizau vanatori. corectata

ALERGATÓR OÁRE alergatori oare adj. subst. I. Adj. Care alearga. ◊ Piatra alergatoare (shi substantivat f.) = piatra de moara care se invarteshte spre a macina boabele. Pasari alergatoare (shi substantivat f.) = pasari din tzarile calde avand picioare lungi cu care alearga foarte repede. II. S. m. shi f. 1. Atlet care concureaza la probe de alergari. 2. (Rar) Curier (insarcinat cu transmiterea unui mesaj). 3. Cal de curse. III. S. f. 1. Dispozitiv care se pun mosoare cu fire pentru a face urzeala la razboaiele de tzesut tzaraneshti. 2. (Inv.) Parc vast imprejmuit in care erau tzinute anumite animale shi in care se organizau vanatori. Alerga + suf. ator.

ALERGATÓR¹ OÁRE alergatori oare adj. Care alearga care fuge. ◊ Piatra alergatoare (shi substantivat f.) = piatra de deasupra din sistemul celor doua pietre ale morii prin invirtirea careia se macina boabele. Pietrele de moara se aduc din Gorj shi... se platesc cu 9 galbeni amindoua: zacatoarea shi alergatoarea. I. IONESCU M. 562. Pasari alergatoare (shi substantivat f.) == pasari care traiesc in tzarile calde avind corpul foarte mare aripi rudimentare shi picioare lungi cu care alearga foarte repede. Strutzul este o pasare alergatoare.

ALERGATÓR OÁRE alergatori oare adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care alearga. ◊ Piatra alergatoare (shi substantivat f.) = piatra de deasupra din sistemul celor doua pietre ale morii prin invartirea careia se macina boabele. Pasari alergatoare (shi substantivat f.) = pasari din tzarile calde avand picioare lungi cu care alearga foarte repede. 2. S. m. shi f. Atlet care concureaza la probe de alergari. ♦ (Rar) Curier. ♦ Cal de curse. Din alerga + suf. (a)tor.

ALERGATÓR² ~oáre (~óri ~oáre) Care alearga. ◊ Pas ~ fuga. (Pasari) ~oare pasari de talie mare din tzarile calde cu aripi nedezvoltate deplin dar avand picioarele lungi adaptate la alergare. Piatra ~oare piatra de moara care se invarte macinand boabele. /a alerga + suf. ~ator

alergator a. repede: pas alergator. ║ m. cel ce alearga. ║ f. pl. alergatoare ordin de pasari cu picioare lungi cari fug iute pe pamant k strutzul cazuarul.

alergatór oáre adj. Care alearga. Barb. Pas alergator (fr. pas de course) fuga mers de fuga. Alergator s. m. Curier: Mercur alergatoru zeilor. M. pl. Un joc cu mingea. Alergatoare s. f. pl. orĭ. Alergare de kĭ (Vechĭ). Loc de alergare (Vechĭ). Aparatu care tzine mosoarele la urzitu pinzeĭ shi care se numeshte shi lergatoare (E un cadru in cares fixate nishte sirme care se invirtesc mosoarele. Cp. cu intzarcatorĭ). Zool. Alergatoare s. f. pl. Pasarĭ care fug k strutzu casoaru dropia.

alergatór adj. m. s. m. pl. alergatóri; adj. f. (pasare persoana) s. f. sg. shi pl. alergatoáre

alergatór adj. m. s. m. pl. alergatóri; (atleta pasare) f. sg. shi pl. alergatoáre