O definiție pentru alenzuitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALENZUITURĂ s. f. (Ban.) Contrazicere. Alenzuiturě. Contradictio. AC, 327. Etimologie: alenzui + suf. -tură. Vezi și alenzui.
Intrare: alenzuitură
alenzuitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||