17 definitzii pentru alegatzie

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ALEGÁTZIE alegatzii s. f. (Jur.) Faptul de a alega2; invocare a unei teorii a unei pareri in sprijinul unei afirmatzii facute sau pentru a justifica ceva. [Var.: (inv.) alegatziúne s. f.] Din fr. allégation lat. allegatio onis.

alegatzie sf [At: ODOBESCU S. II 279 / P: ~tzie / Pl: ~i / V: ~iune (pl: ni) / E: fr allégation] 1 (Jur) Invocare a unei teorii a unei pareri in sprijinul unei afirmatzii sau pentru a justifica ceva. 2 Afirmatzie. 3 Motiv. 4 Scuza.

ALEGÁTZIE alegatzii s. f. (Jur.) Faptul de a alega2; invocare a unei teorii a unei pareri in sprijinul unei afirmatzii facute sau pentru a justifica ceva. [Var.: (Inv.) alegatziúne s. f.] Din fr. allégation lat. allegatio onis.

ALEGÁTZIE alegatzii s. f. Invocare a unei teorii sau pareri k dovada sau scuza spre a intari afirmatziile facute. Pronuntzat: tzie. Varianta: (invechit) alegatziúne (ODOBESCU S. II 279) s. f.

ALEGÁTZIE alegatzii s. f. (Jur.) Faptul de a alega2; invocare a unei teorii sau pareri k dovada sau scuza spre intarirea unei afirmatzii facute. [Var.: (inv.) alegatziúne s. f.] Fr. allégation (lat. lit. allegatio onis).

ALEGÁTZIE s.f. (Jur.) Invocare a unei pareri a unei idei etc. pentru a justifica ceva sau pentru a intari o afirmatzie. [Gen. iei var. alegatziune s.f. / cf. fr. allégation lat. allegatio].

ALEGÁTZIE s. f. invocare a unei pareri idei etc. pentru a justifica ceva a intari o afirmatzie. (< fr. allégation lat. allegatio)

ALEGÁTZIE ~i f. jur. Invocare a unei pareri pentru a justifica ceva sau pentru a sprijini o afirmatzie. /<fr. allégation lat. alegatio ~onis

ALEGATZIÚNE s. f. v. alegatzie.

alegatzi(un)e f. 1. citarea unei autoritatzi a unui fapt; 2. spusa cuiva asertziune.

*alegatziúne f. (lat. allegátio ónis. V. legatziune). Actziunea de a alega asertziune pretext. SHi átzie.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

alegátzie (tzie) s. f. art. alegátzia (tzia) g.d. art. alegátziei; pl. alegátzii art. alegátziile (tzii)

alegátzie s. f. (sil. tzie) art. alegátzia (sil. tzia) g.d. art. alegátziei; pl. alegátzii art. alegátziile (sil. tzii)

Intrare: alegatzie
alegatzie substantiv feminin
  • silabatzie: -tzi-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alegatzie
  • alegatzia
plural
  • alegatzii
  • alegatziile
genitiv-dativ singular
  • alegatzii
  • alegatziei
plural
  • alegatzii
  • alegatziilor
vocativ singular
plural
alegatziune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alegatziune
  • alegatziunea
plural
  • alegatziuni
  • alegatziunile
genitiv-dativ singular
  • alegatziuni
  • alegatziunii
plural
  • alegatziuni
  • alegatziunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

alegatzie, alegatziisubstantiv feminin

  • 1. shtiintze juridice Faptul de a alega; invocare a unei teorii a unei pareri in sprijinul unei afirmatzii facute sau pentru a justifica ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: invocare
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.