ALCALOÍD, alcaloizi, s. m. Substanță bazică azotată de origine vegetală sau obținută sintetic, toxică, folosită în doze mici ca medicament. – Din fr. alcaloïde.

alcaloid sm [At: LTR / P: ~lo-id / Pl: ~izi / E: fr alcaloide] Substanță bazică azotată toxică, folosită în doze mici ca medicament.

ALCALOÍD, alcaloizi, s. m. Substanță bazică azotată, de origine vegetală sau obținută sintetic, toxică, folosită în doze mici ca medicament. – Din fr. alcaloïde.

ALCALOÍD, alcaloizi, s. n. Substanță organică azotată, de proveniență vegetală, aparținînd unei clase de substanțe cu proprietăți puternic toxice, folosite în doze mici ca medicamente (chinina, cafeina, papaverina, stricnina).

ALCALOÍD, alcaloizi, s. m. Substanță organică de origine vegetală, toxică, folosită în doze mici ca medicament. – Fr. alcaloïde.

ALCALOÍD s.m. (Chim.) Substanță organică de origine vegetală sau obținută sintetic, toxică, folosită în medicină. [Pron. -lo-id, pl. -zi. / < fr. alcaloïde].

ALCALOÍD s. m. substanță organică de origine vegetală sau obținută sintetic. (< fr. alcaloïde)

ALCALOÍD ~zi m. Substanță organică toxică, de origine vegetală, folosită în doze mici ca medicament. /<fr. alcaloïde

alcaloid m. se zice de alcali vegetali ca morfina, etc.

*alcaloíd m. și n., pl. e (d. alcali și -id din metaloid, romboid). Chim. Substanță organică cu proprietățĭ alcaline (atropina, codeina, ergotina, morfina, veratrina ș. a.).

alcaloíd s. m., pl. alcaloízi

alcaloíd s. m., pl. alcaloízi