2 definiții pentru ainu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AINÚ s. n. limba vorbită de vechile populații din arhipelagul nipon. (< fr. aïnou)
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
AINU (< rus. {i}) subst. Populație de origine indo-europeană, care locuiește în ins. Sahalin (Federația Rusă, C.S.I.) și Hokkaido (Japonia); circa 20.000; se ocupă cu pescuitul și, parțial, cu agricultura. ♦ Limbă izolată, vorbită de populația a.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ainu
ainu substantiv neutru
| substantiv neutru (N81) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)