10 definiții pentru aho
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AHÓ interj. 1. Strigăt cu care se încetinește sau se oprește mersul boilor (înjugați). 2. Strigăt cu care începe plugușorul. 3. Strigăt prin care căutăm să oprim pe cineva de a face ceva. – Onomatopee.
AHÓ interj. 1. Strigăt cu care se încetinește sau se oprește mersul boilor (înjugați). 2. Strigăt cu care începe plugușorul. 3. Strigăt prin care căutăm să oprim pe cineva de a face ceva. – Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
aho i [At: HEM 546 / V: haho, (Trs) ho[1] / E: fo] 1-4 Cuvânt care exprimă ordinul de a încetini (sau de a se opri) mersul boilor (sau al unui om).
- Variantă consemnată ca intrare principală cu alte sensuri. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AHÓ interj. Strigăt cu care țăranul caută să încetinească sau să oprească mersul boilor (înjugați la car sau la plug) sau, p. ext., mersul carului. Apoi își ia și el carul și pornește tot la vale... Aho! car nebun, aho! Cînd te-oi încărca zdravăn cu saci de la moară... atunci să mergi așa! CREANGĂ, P. 41. ◊ Fig. Atunci au sărit... drept în picioare și... i-au zis: Aho, aho! Destul, destul! SBIERA, P. 146. (în «Plugușorul») Aho, aho, copii argați, Stați puțin și nu mînați! ALECSANDRI, P. P. 387.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AHÓ interj. Strigăt cu care se încetinește sau se oprește mersul boilor (înjugați).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AHÓ interj. 1) (se folosește pentru a opri din mers boii înjugați). 2) (se folosește la începutul urăturii plugușorului). 3) reg. (se folosește pentru a opri pe cineva să facă ceva). /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ahò! int. strigătul țăranului spre a-și opri boii.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ahó interj. de oprit boiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
haho i vz aho
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ahó interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ahó interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ahointerjecție
- 1. Strigăt cu care se încetinește sau se oprește mersul boilor (înjugați). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Apoi își ia și el carul și pornește tot la vale... Aho! car nebun, aho! Cînd te-oi încărca zdravăn cu saci de la moară... atunci să mergi așa! CREANGĂ, P. 41. DLRLC
-
- 2. Strigăt cu care începe plugușorul. DEX '09 DEX '98
- Aho, aho, copii argați, Stați puțin și nu mînați! ALECSANDRI, P. P. 387. DLRLC
-
- 3. Strigăt prin care căutăm să oprim pe cineva de a face ceva. DEX '98 DEX '09
- Atunci au sărit... drept în picioare și... i-au zis: Aho, aho! Destul, destul! SBIERA, P. 146. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '09 MDA2 DEX '98