AGRIO- elem. „sălbatic, rustic, necultivat”. (< fr. agrio-, cf. gr. agrios)

AGRIO- „sălbatic, necultivat”. ◊ gr. agrios „sălbatic, fioros, rustic” > fr. agrio-, germ. id., engl. id. > rom. agrio-. □ ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care studiază obiceiurile omului preistoric; ~timie (v. -timie), s. f., tendință patologică de a comite acte de nebunie fioroasă; ~tip (v. -tip), s. n., tipul sălbatic sau ancestral al unei plante.