AGÓGICA s.f. (Muz.) Teoria abaterilor ushoare de la tempo in executarea unei lucrari muzicale. [Gen. cii. / cf. germ. Agogik fr. agogique < lat. gr. agoge].

agógic ~a [At: DEX² / Pl: ~ici ~ice (2) / E: ger Agogik fr agogique] 1 sf (Muz) Teorie a abaterilor ushoare de la tempo in executarea unei lucrari. 2 a Care apartzine acestei teorii. 3 a Referitor la aceasta teorie.

AGÓGIC A I. adj. referitor la agogica. II. s. f. 1. totalitatea modificarilor de tempo in procesul interpretarii muzicale. 2. disciplina muzicologica care studiaza nuantzarea mishcarii. (< germ. aggogisch /II/ germ. Agogik it. agogica)

agógica s. f. g.d. art. agógicii

agógica s. f. g.d. art. agógicii

agogica (< gr. ἀγωγή agoghé „conducere”) 1. Nuantzarea mishcarii (v. tempo (2)). 2. Disciplina muzicologica al carei obiect este nuantzarea mishcarii in vederea interpretarii adecvate a textului muzical. Termenul a fost introdus de Riemann (Musikalische Dynamik und Agogik 1884) drept corelativ la dinamica (1) care este nuantzarea intensitatzii (2); dar in timp ce dinamica (2) k disciplina muzicologica studiaza dozarea de orice fel a intensitatzii a. este domeniul exclusiv al devierilor de la mishcarea egala. Corelatzia organica dintre cele doua concepte se reflecta indeosebi in manierele (shi indicatziile) care sunt in acelashi timp agogice shi dinamice (ex. calando*). In afara de a. indicata de compozitori (v. agogice semne accelerando rallentando coroana etc.) exista shi o a. mai subtila care se subintzelege in functzie de caracteristicile stilistice ale lucrarii realizarea veridica a acesteia din urma constituie o proba a maiestriei interpretative. Cele mai vechi indicatzii de a. cunoscute azi se afla in Luis Milan El Maestro (1535) unde intre sectziuni se indica a priesa „strans repede” respectiva espazio „spatziat rar”. Tempo rubato* considerat de unii autori drept un caz special (sau chiar termen sinonimic) al a. nu intra in obiectul ei acesta fiind nuantzarea subtila a mishcarii la una din voci (2) in timp ce pulsatzia metrica (v. metru) se mentzine neschimbata.