agógic ~a [At: DEX² / Pl: ~ici ~ice (2) / E: ger Agogik fr agogique] 1 sf (Muz) Teorie a abaterilor ushoare de la tempo in executarea unei lucrari. 2 a Care apartzine acestei teorii. 3 a Referitor la aceasta teorie.

AGÓGIC A adj. Referitor la agogica. [Cf. germ. agogisch].

AGÓGIC A I. adj. referitor la agogica. II. s. f. 1. totalitatea modificarilor de tempo in procesul interpretarii muzicale. 2. disciplina muzicologica care studiaza nuantzarea mishcarii. (< germ. aggogisch /II/ germ. Agogik it. agogica)

agogice indicatzii shi semne ~. Ad libitum* senza misura a suo arbitrio a piacere* a capricio* etc. indica o interpretare libera bogata in efecte agogice. Accelerando* stringendo* indica grabirea iar rallentando* ritardando* ritenuto* incetinirea treptata a mishcarii pana la proxima indicatzie de tempo (2). Semnele de cezura* (’; /; //) scrise dupa o nota (1) sau pe o bara (II 3) de masura indica o scurta suspendare prin pauza* a pulsatziei metrice iar coroana* aplicata pe o nota pe o pauza sau pe o bara de masura oprirea pulsatziei sau prin lungirea notei sau a pauzei; aceste semne apar shi combinate respectiv peste semnele de cezura / // /// se aplica cate o coroana* ( ̯ ). Etnomuzicologia* foloseshte semnele ∪ ∩ prin care se indica cate o minima lungire respectiv scurtare a notei corespunzatoare acestea insa sunt de cele mai multe ori maniere de domeniul rubatoului. A. shi in acelashi timp dinamice*: calando* smorzando* morendo* deficiendo.

semne agogice v. agogice indicatzii shi semne.