optziuni
  • info

9 definitzii pentru afurca

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

AFURCÁ afúrc vb. I. Tranz. A ancora o nava cu ajutorul a doua ancore avand lantzurile cu lungime egala shi fixate intrun punct cu o cheie. Din it. afforcare.

AFURCÁ afúrc vb. I. Tranz. A ancora o nava cu ajutorul a doua ancore avand lantzurile cu lungime egala shi fixate intrun punct cu o cheie. Din it. afforcare.

afurca vt [At: DA ms / Pzi: afúrc / E: it afforcare fr affourche] A ancora o nava cu doua ancore ale caror lantzuri se incrucisheaza k o furca pentru a nu se incurca atunci cand vasul e rasucit de vant.

AFURCÁ afúrc vb. I. Tranz. (Rar) A fixa o nava aruncind in fundul apei doua ancore ale caror cabluri se incrucisheaza k o furca.

AFURCÁ afúrc vb. I. Tranz. (Rar) A fixa o nava cu doua ancore ale caror lantzuri sunt prinse printro cheie de care se leaga shi lantzul navei. Fr. affourcher.

AFURCÁ vb. I. tr. (Mar.) A fixa o corabie de fundul apei cu ajutorul a doua ancore. [P.i. afúrc shi chez. / < it. afforcare fr. affourcher].

AFURCÁ vb. tr. a ancora o nava cu ajutorul a doua ancore. (< it. afforcare)

*afúrc a á v. tr. (d. furca dupa fr. affourcher). Mar. Dispun in forma de furca lantzurile a doŭa ancore lasate in apa.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

afurcá (a ~) vb. ind. prez. 3 afúrca

afurcá vb. ind. prez. 1 sg. afúrc 3 sg. shi pl. afúrca

Intrare: afurca
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • afurca
  • afurcare
  • afurcat
  • afurcatu‑
  • afurcand
  • afurcandu‑
 singular plural
  • afurca
  • afurcatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • afurc
 (sa)
  • afurc
  • afurcam
  • afurcai
  • afurcasem
a II-a (tu)
  • afurci
 (sa)
  • afurci
  • afurcai
  • afurcashi
  • afurcaseshi
a III-a (el, ea)
  • afurca
 (sa)
  • afurce
  • afurca
  • afurca
  • afurcase
plural I (noi)
  • afurcam
 (sa)
  • afurcam
  • afurcam
  • afurcaram
  • afurcaseram
  • afurcasem
a II-a (voi)
  • afurcatzi
 (sa)
  • afurcatzi
  • afurcatzi
  • afurcaratzi
  • afurcaseratzi
  • afurcasetzi
a III-a (ei, ele)
  • afurca
 (sa)
  • afurce
  • afurcau
  • afurcara
  • afurcasera
verb (VT204)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • afurca
  • afurcare
  • afurcat
  • afurcatu‑
  • afurcand
  • afurcandu‑
 singular plural
  • afurcheaza
  • afurcatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • afurchez
 (sa)
  • afurchez
  • afurcam
  • afurcai
  • afurcasem
a II-a (tu)
  • afurchezi
 (sa)
  • afurchezi
  • afurcai
  • afurcashi
  • afurcaseshi
a III-a (el, ea)
  • afurcheaza
 (sa)
  • afurcheze
  • afurca
  • afurca
  • afurcase
plural I (noi)
  • afurcam
 (sa)
  • afurcam
  • afurcam
  • afurcaram
  • afurcaseram
  • afurcasem
a II-a (voi)
  • afurcatzi
 (sa)
  • afurcatzi
  • afurcatzi
  • afurcaratzi
  • afurcaseratzi
  • afurcasetzi
a III-a (ei, ele)
  • afurcheaza
 (sa)
  • afurcheze
  • afurcau
  • afurcara
  • afurcasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

afurca, afurcverb

  • 1. A ancora o nava cu ajutorul a doua ancore avand lantzurile cu lungime egala shi fixate intrun punct cu o cheie. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.