AEROSTÁȚIE, (2) aerostații, s. f. 1. Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul construcției și al zborului aerostatelor. 2. Stație de vehicule aeriene. – Din fr. aérostation.

aerostație sf [At: DA ms / Pl: ~ii (2) / E: fr aérostation] 1-2 Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul construcției și al zborului aerostatelor. 3 Stație de vehicule aeriene.

AEROSTÁȚIE, (2) aerostații, s. f. 1. Ramură a aerostaticii care se ocupă cu studiul construcției și zborului aerostatelor. 2. Stație de vehicule aeriene. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérostation.

AEROSTÁȚIE, aerostații, s. f. Stație de vehicule aeriene mai ușoare decît aerul. – Pronunțat: -ți-e.

AEROSTÁȚIE, aerostații, s. f. Stație de vehicule aeriene. – Fr. aérostation.

AEROSTÁȚIE s.f. 1. Ramură a navigației aeriene care folosește aparate mai ușoare decât aerul. 2. Stație de vehicule aeriene. [Gen. -iei. / cf. fr. aérostation].

AEROSTÁȚIE s. f. ramură a aeronauticii care studiază construcția și zborul aerostatelor. (< fr. aérostation)

AEROSTÁȚIE f. 1) Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul construcției și zborului aerostatelor. 2) Stație de vehicule aeriene mai ușoare decât aerul. [G.-D. aerostației] /<fr. aérostation

aerostațiune f. arta de a construi și de a manevra aerostatele. V. aviațiune.

aerostáție (-ros-ta-ți-e / -ro-sta-) s. f., art. aerostáția (-ți-a), g.-d. art. aerostáției; (stații) pl. aerostáții, art. aerostáțiile (-ți-i-)

aerostáție s. f. (sil. -ți-e; mf. -sta-), art. aerostáția (sil. -ți-a), g.-d. art. aerostáției; (stații) pl. aerostáții, art. aerostáțiile (sil. -ți-i-)

AEROSTAȚIE¹ ramură a aeronauticii care studiază construcția și zborul aerostatelor.

AEROSTAȚIE² stație pentru vehicule aeriene.