7 definiții pentru adâncătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
adâncătúră sf [At: (a. 1648) GCR I, 130/10 / Pl: ~ri / E: adâncă + -tură] (Îvp) Adâncitură.
ADÂNCĂTÚRĂ, adâncături, s. f. Adâncitură. – Din adânca + suf. – (ă)tură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
adâncătură f. 1. vale între două dealuri; 2. cavitate, orbita ochiului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADÎNCĂTÚRĂ, adîncături, s. f. Adîncitură. Nu se aflau în acel loc decît trei puțuri adînci cu cumpănă, la mare depărtare unul de altul, și un izvor ce era mai mult mlaștină într-o adîncătură. SADOVEANU, M. C. 20. Agripina vedea, prin ușa deschisă... adîncătura Iablanicioarei. GALACTION, O. I 160.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adîncătúră f., pl. ĭ. Loc adîncit (depresiune, cavitate).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ADÂNCĂTÚRĂ s. adâncitură, cufundătură, scobitură, scufundătură, (pop. și fam.) scofâlcitură, (înv. și reg.) scorbelitură. (O ~ a solului.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ADÎNCĂTURĂ s. adîncitură, cufundătură, scobitură, scufundătură, (pop. și fam.) scofîlcitură, (înv. și reg.) scorbelitură. (O ~ a solului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adâncătură, adâncăturisubstantiv feminin
- 1. Adâncitură. MDA2 DLRLC DLRMsinonime: adâncitură
- Nu se aflau în acel loc decît trei puțuri adînci cu cumpănă, la mare depărtare unul de altul, și un izvor ce era mai mult mlaștină într-o adîncătură. SADOVEANU, M. C. 20. DLRLC
- Agripina vedea, prin ușa deschisă... adîncătura Iablanicioarei. GALACTION, O. I 160. DLRLC
-
etimologie:
- adânca + sufix – (ă)tură. MDA2 DLRM