9 definiții pentru adoptator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ADOPTATÓR, -OÁRE, adoptatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care adoptă un copil. – Adopta + suf. -tor.
adoptator, ~oare smf [At: HAMANGIU, C. C. 85 / Pl: ~i, ~oare / E: adopta + -tor] Persoană care adoptează (1) Si: adoptant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADOPTATÓR, -OÁRE, adoptatori, -oare, s. m. și f. Persoană care adoptă un copil. – Adopta + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ADOPTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Adoptant. [< adopta + -tor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!adoptator (jur.) adj. m., s. m., pl. adoptatori; adj. f., s. f. sg. și pl. adoptatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
adoptatór (rar) s. m., pl. adoptatóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
adoptatór s. m. (sil. mf. ad-), pl. adoptatóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ADOPTATÓR s. v. înfietor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ADOPTATOR s. (JUR.) înfietor. (~ al unui copil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
adoptator, adoptatorisubstantiv masculin adoptatoare, adoptatoaresubstantiv feminin
etimologie:
- Adopta + sufix -tor. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN