8 definiții pentru adjudecatar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ADJUDECATÁR, -Ă, adjudecatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se adjudecă un bun la o licitație publică. – Cf. fr. adjudicataire.
ADJUDECATÁR, -Ă, adjudecatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se adjudecă un bun la o licitație publică. – Cf. fr. adjudicataire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
adjudecatár sm [At: DA ms / Pl: ~i / E: fr adjudicataire] (Jur) Persoană căreia i se atribuie (prin hotărâre judecătorească) un bun scos la licitație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADJUDECATÁR, -Ă s.m. și f. Cel căruia i se adjudecă un lucru la o licitație publică. [Cf. fr. adjudicataire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADJUDECATÁR, -Ă s. m. f. cel căruia i se adjudecă un lucru. (după fr. adjudicataire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ADJUDECATÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. jur. Persoană căreia i se adjudecă un bun. /<fr. adjudicataire
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*adjudicatár, -ă s. Cel căruĭa i s’a adjudicat ceva.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
adjudecatár s. m., pl. adjudecatári
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjudecatár s. m., pl. adjudecatári
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
adjudecatar, adjudecatarisubstantiv masculin adjudecatară, adjudecataresubstantiv feminin
- 1. Persoană căreia i se adjudecă un bun la o licitație publică. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
etimologie:
- adjudicataire DEX '09 MDA2 DEX '98 DN