2 definitzii pentru adhortativ
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ADHORTATÍV s. n. forma a imperativului la persoana I plural exprimand un indemn. (< germ. Adhortativ)
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
adhortatív s. n. pl. adhortatíve
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Intrare: adhortativ
adhortativ substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)