O definiție pentru adeverințare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
adeverința vtr [At: (a. 1634) MAG. IST. IV, 334/10 / Pzi: ~țez / E: adeverință] (Îvr) 1-2 A (se) adeveri (1).
Intrare: adeverințare
adeverințare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
adeverința, adeverințezverb
- 1. A (se) adeveri. MDA2sinonime: adeveri
etimologie:
- adeverință MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.