10 definitzii pentru adanc (s.n.)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ADANC A (I) adanci adj. (II) adancuri s. n. I. Adj. 1. (Despre ape cavitatzi sau lucruri concave) Al carui fund se afla la o distantza (relativ) mare de marginea de sus de suprafatza; adancit afund adancat adancos. ◊ Expr. (A ajunge a trai etc.) pana la adanci batranetze = (a trai) pana la o varsta inaintata. ♦ (Adverbial; fig.) Profund. A privi adanc. 2. (Adesea adverbial) Care se afla sau se intinde departe (in interior sau in linie orizontala). Radacina adanca. ♦ Greu de strabatut; compact des; intins vast. Padure adanca. ♦ (Adesea adverbial) Care vine sau pare k vine din interior. Suspin adanc.Fig. (Despre senzatzii sentimente etc.) Puternic profund intens. 3. (Despre plecaciuni saluturi etc.; adesea adverbial) Facut prin inclinarea mare a corpului. 4. (Despre voce ton timbru; adesea adverbial) Grav jos profund. 5. Fig. (Adesea adverbial) Care tzine de esentza de fondul lucrurilor; temeinic profund serios. 6. Fig. Desavarshit deplin total. O linishte adanca. II. S. n. 1. Parte adanca adancime (considerata vertical); loc situat departe (spre interior) strafund. ◊ Expr. Din adancul sufletului (sau al inimii al fiintzei) = din tot sufletul foarte mult. ♦ Prapastie abis. 2. (La pl.) Departare mare; spatziu intins; p. ext. loc ascuns ashezat departe. Lat. aduncus.

ADANC A (I) adanci adj. (II) adancuri s. n. I. Adj. 1. (Despre ape cavitatzi sau lucruri concave) Al carui fund se afla la o distantza (relativ) mare de marginea de sus de suprafatza; adancit afund adancat adancos. ◊ Expr. (A ajunge a trai etc.) pana la adanci batranetze = (a trai) pana la o varsta inaintata. ♦ (Adverbial; fig.) Profund. A privi adanc. 2. (Adesea adverbial) Care se afla sau se intinde departe (in interior sau in linie orizontala). Radacina adanca. ♦ Greu de strabatut; compact des; intins vast. Padure adanca. ♦ (Adesea adverbial) Care vine sau pare k vine din interior. Suspin adanc.Fig. (Despre senzatzii sentimente etc.) Puternic profund intens. 3. (Despre plecaciuni saluturi etc.; adesea adverbial) Facut prin inclinarea mare a corpului. 4. (Despre voce ton timbru; adesea adverbial) Grav jos profund. 5. Fig. (Adesea adverbial) Care tzine de esentza de fondul lucrurilor; temeinic profund serios. 6. Fig. Desavarshit deplin total. O linishte adanca. II. S. n. 1. Parte adanca adancime (considerata vertical); loc situat departe (spre interior) strafund. ◊ Expr. Din adancul sufletului (sau al inimii al fiintzei) = din tot sufletul foarte mult. ♦ Prapastie abis. 2. (La pl.) Departare mare; spatziu intins; p. ext. loc ascuns ashezat departe. Lat. aduncus.

ADANC1 adancuri s. n. 1. Parte adanca adancime (considerata vertical); loc situat departe (spre interior). ◊ Expr. Din adancul sufletului (sau al inimii al fiintzei) = din tot sufletul. ♦ Prapastie abis; fig. infern iad. 2. (La pl.) Departare mare; spatziu intins; p. ext. loc ascuns ashezat departe. Lat. aduncum.

ADANC3 adancuri n. Loc situat la adancime; strafund. ◊ Din adancul inimii din toata inima. /<lat. aduncus

adanc a. 1. arata volumul unei deschizaturi de sus pana jos: groapa adanca; fig. adanci batranetze; 2. ce se pleaca prea jos: adanca inchinaciune; 3. ce s’ascunde intr’o infundatura: locash adanc; 4. anevoie de patruns (propriu shi figurat): intuneric adanc cugetare adanca. [Lat. ADUNCUS incovoiat de unde idea de «profund»]. ║ n. 1. fund adancime: codrul ’shi deschide a lui adancuri EM.; 2. fig. adancul sufletului.

ADÍNC1 adincuri s. n. 1. Parte adinca adincime (considerata vertical); loc situat departe (spre interior). V. fund strafund. SHi daca stele bat In lac Adincui luminindul E k durerea mea sompac Inseninindumi gindul. EMINESCU O. I 193. [SHtefan cel Mare] punea hotar pamintului daruit cuhnile dealurilor matcele apelor adincul vailor shi uneori orizontul. NEGRUZZI S. I 273. ◊ (Poetic) [Cocoshul] are un cintec inalt prelung mai cu sama cind se descuie adincurile primaverii cind afara stelele arata k nishte flori. CAMILAR TEM. 26. Cu ochii albashtri shi cuvioshi precum albastru shi cuvios e adincul ceriului. EMINESCU N. 59. ◊ Expr. Din (sau in sau pinan) adincul sufletului (sau al inimii al fiintzei) = din tot sufletul. Femeia ridica ochii in sus clatina din cap shiun oftat porni din adincul sufletului pe cind doua lacrimi i alunecara pe obraji. DUNAREANU CH. 109. SHitzi midtzumesc... din adincul sufletului pentru bunatatea ce ai. ISPIRESCU L. 181. ♦ Prapastie abis. Unul [din cocori] caden adinc fulgerat. TOMA C. V. 80. ♦ (Metaforic in basme) Infern iad. Sa tot dus pe sub pamint pina ce a ajuns la poarta iadului. Cine eshti tu? il intreba imparatul adincului. NEGRUZZI S. I 87. 2. (La pl.) Departare mare; spatziu intins larg; p. ext. loc ascuns ashezat departe; adincime (2). In rasunetul adincurilor caii de la radvane mergeau shi ei la pas. SADOVEANU O. I 299. Ishi aduse aminte vag... de padurea Cotoshmanei shi de unele intimplari mai vechi petrecute prin adincurile ei. GALACTION O. I 265. Adincurile zarii se tot indeparteaza Plutind k nishte ape in arshitza deamiaza. IOSIF P. 88. Vazusem un nor mohorit Venind din adincuri de zare. COSHBUC P. I 235.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ADINC adj. s. 1. adj. afund profund (rar) adincos. (Oceanul ~.) 2. adj. mare. (O apa ~.) 3. s. adincime afund fund profunzime strafund. (Din ~ lacului.) 4. s. adincime afund fund maruntaie (pl.) profunzime strafund (reg.) afundish afunzime (fig.) baiere (pl.) (inv. fig.) matze (pl.). (In ~ pamintului.) 5. s. abis prapastie (rar) noian (livr.) genune hau (inv. shi reg.) prapastenie (prin Mold. shi Olt.) praval (prin Transilv.) risipitura (prin Maram. shi Transilv.) stana (inv.) bezna farafund precipitziu tau. (A cazut in ~.) 6. adj. compact dens des greu gros. (Intuneric ~ ceatza ~. ) 7. adj. intim launtric profund. (Natura ~ a unui fenomen.) 8. adj. absolut complet deplin desavirshit perfect profund total. (O linishte ~.) 9. adj. capital considerabil crucial decisiv esentzial fundamental hotaritor important insemnat organic primordial profund radical serios structural substantzial vital (livr.) cardinal major nodal (rar) temeinic. (Prefaceri ~.) 10. adj. grav gros jos profund (fig.) cavernos. (O voce ~; un timbru ~.) 11. adj. profund serios temeinic (fig.) patrunzator. (O judecata ~.) 12. adj. intens mare profund puternic viu. (O impresie o emotzie ~.) 13. adj. acut ascutzit intens mare patrunzator profund puternic violent viu. (O durere ~.) 14. adj. greu profund. (Un somn ~.)

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

AB IMO PECTORE (lat.) din adancul inimii A face sau a exprima ceva ab imo pectore din toata inima profund sincer.

DE PROFUNDIS (CLAMAVI AD TE DOMINE) (lat.) din adancul sufletului (strigatam catre Tine Doamne) Psalmii 129. Se canta la catolici in cadrul liturghiei mortzilor. De profundis strigat de deznadejde a capatat o semnificatzie laica fiind luat drept titlu al unor opere de catre numeroshi scriitori.

Intrare: adanc (s.n.)
adanc2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adanc
  • adancul
  • adancu‑
plural
  • adancuri
  • adancurile
genitiv-dativ singular
  • adanc
  • adancului
plural
  • adancuri
  • adancurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

adanc, adancurisubstantiv neutru

  • 1. Parte adanca adancime (considerata vertical); loc situat departe (spre interior). DEX '09 DLRLC DLRM NODEX
    • format_quote SHi daca stele bat in lac Adincui luminindul E k durerea mea sompac Inseninindumi gindul. EMINESCU O. I 193. DLRLC
    • format_quote [SHtefan cel Mare] punea hotar pamintului daruit cuhnile dealurilor matcele apelor adincul vailor shi uneori orizontul. NEGRUZZI S. I 273. DLRLC
    • format_quote poetic [Cocoshul] are un cintec inalt prelung mai cu sama cind se descuie adincurile primaverii cind afara stelele arata k nishte flori. CAMILAR TEM. 26. DLRLC
    • format_quote poetic Cu ochii albashtri shi cuvioshi precum albastru shi cuvios e adincul ceriului. EMINESCU N. 59. DLRLC
    • 1.1. Abis, prapastie. DEX '09 DLRM
      • format_quote Unul [din cocori] caden adinc fulgerat. TOMA C. V. 80. DLRLC
    • 1.2. metaforic in basme Iad, infern. DLRLC
      sinonime: iad infern
      • format_quote Sa tot dus pe sub pamint pina ce a ajuns la poarta iadului. – Cine eshti tu? il intreba imparatul adincului. NEGRUZZI S. I 87. DLRLC
    • chat_bubble Din (sau in sau panan) adancul sufletului (sau al inimii al fiintzei) = din tot sufletul foarte mult. DEX '09 DLRLC DLRM NODEX
      • format_quote Femeia ridica ochii in sus clatina din cap shiun oftat porni din adincul sufletului pe cind doua lacrimi i alunecara pe obraji. DUNAREANU CH. 109. DLRLC
      • format_quote SHitzi multzumesc... din adincul sufletului pentru bunatatea ce ai. ISPIRESCU L. 181. DLRLC
  • 2. (la) plural Departare mare; spatziu intins. DEX '09 DLRLC DLRM
    sinonime: larg
    • format_quote In rasunetul adincurilor caii de la radvane mergeau shi ei la pas. SADOVEANU O. I 299. DLRLC
    • format_quote Ishi aduse aminte vag... de padurea Cotoshmanei shi de unele intimplari mai vechi petrecute prin adincurile ei. GALACTION O. I 265. DLRLC
    • format_quote Adincurile zarii se tot indeparteaza Plutind k nishte ape in arshitza deamiaza. IOSIF P. 88. DLRLC
    • format_quote Vazusem un nor mohorit Venind din adincuri de zare. COSHBUC P. I 235. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.