5 definiții pentru acăstău (constr.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acăstău [At: MÂNDRESCU, UNG. 30 / Pl: (1-2) ~steie, (3) ~stăi / E: ns cf mg cikasztó „care atârnă”, akasztofa[1] „spânzurătoare”] 1 sn (Trs) Spânzurătoare. 2 sn (Reg) Lucrare de construcție de mari proporții. 3 sm (Fig) Persoană înaltă și subțire. corectată

  1. etimonul corect ortografiat este akasztófa Ladislau Strifler

acăstắu n., pl. ăĭe (ung. akasztó-fa, lemn de spînzurat, adică „spînzurătoare”: akasztani a spînzura). Nord. Spînzurătoare. Scrîncĭov (saŭ chear numaĭ un simplu leagăn orĭ scîndura pe care doĭ copiĭ se daŭ în cumpănă). Schele la o clădire. Iron. om prea înalt și slab (cocîrlă, prăjină).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ACĂSTĂU s. v. spânzurătoare.

acăstău s. v. SPÎNZURĂTOARE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

acăstắu (-téie), s. n.1. Spînzurătoare. – 2. Persoană înaltă, prăjină. < Mag. akasztó „care atîrnă” (DAR). În Trans.

Intrare: acăstău (constr.)
acăstău1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N46-eie)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acăstău
  • acăstăul
  • acăstău‑
plural
  • acăsteie
  • acăsteiele
genitiv-dativ singular
  • acăstău
  • acăstăului
plural
  • acăsteie
  • acăsteielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

acăstău, acăsteiesubstantiv neutru

regional
  • 1. Spânzurătoare. MDA2
  • 2. Lucrare de construcție de mari proporții. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.