2 definitzii pentru aculturat
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ACULTURÁ vb. tr. a face aculturatzia unui individ a unui grup. (< fr. acculturer)
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
aculturá vb. ind. prez. 3 sg. acultureáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Intrare: aculturat
aculturat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
aculturare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)