ACU-¹ Element prim de compunere savantă cu sensul de „ac”. [< lat. acus].

ACU-² Element prim de compunere savantă care introduce în termeni referirea la „auz”. [Cf. lat. acutus, gr. akouein – a auzi].

ACU- elem. „auz”. (< fr. acou-, cf. lat. acutus, gr. akouein, a auzi)

ACU- „auz, auditiv”. ◊ gr. akouein „a auzi” > fr. acou-, engl. id., germ. aku- > rom. acu-. □ ~fene (v. -fen), s. f. pl., senzații auditive patologice, subiective sau obiective, care nu sînt legate de un stimul exterior; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., metodă medicală de evaluare a acuității auditive; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat pentru măsurarea acuității auditive.