3 definitzii pentru actualizator
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
actualizatór s. m. pl. actualizatóri
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
ACTUALIZATÓR TOÁRE adj. (< actualiza + suf. for): in sintagma monem actualizator (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ACTUALIZATÓR s. m. (cf. fr. actualisateur): cuvant care restrange sau care precizeaza semnificatzia altui cuvant; cuvant care concretizeaza una din virtualitatzile semantice care le are semnificatzia acestuia in cadrul unui context dat k de exemplu cuvintele munceshte shi totdeauna in raport cu termenul omul care trebuie actualizat in propozitziile „Omul munceshte” shi „Omul munceshte totdeauna” (v. shi actualizáre).
- sursa: DTL (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
Intrare: actualizator
actualizator substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)