8 definiții pentru acoperitoare
Explicative DEX
ACOPERITOÁRE, acoperitori, s. f. Obiect cu care se acoperă, se învelește sau se închide ceva. Acoperitoarea putinii.
ACOPERITOÁRE, acoperitori, s. f. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. – Din acoperi + suf. -(i)toare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ACOPERITÓR, -OÁRE, acoperitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care acoperă; care garantează. 2. S. f. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. – Acoperi + suf. -tor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de gall
- acțiuni
acoperitor, ~oare [At: BIBLIA (1688), 50V7 / V: (îvr) -iu[1] / Pl: ~i, ~oare / E: acoperi + -tor] 1-9 a Care acoperă (1-9). 10 a (Îvr) Ocrotitor. 11 sf Acoperământ.
- Variantă neconsemnată ca intrare principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
acoperitoáre s. f., g.-d. art. acoperitórii; pl. acoperitóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
acoperitoáre s. f., g.-d. art. acoperitórii; pl. acoperitóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
ACOPERITOÁRE s. față, învelitoare. (~ de masă, de pernă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACOPERITOARE s. față, învelitoare. (~ de masă, de pernă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
acoperitoare, acoperitorisubstantiv feminin
- 1. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. DEX '09 MDA2 DLRLCsinonime: acoperământ față învelitoare
- Acoperitoarea putinii. DLRLC
-
etimologie:
- Acoperi + sufix -tor. DEX '09 MDA2
- acoperi + sufix -(i)toare. DLRM