O definitzie pentru acomplisement
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
acomplisemént s. n. pl. acompliseménte
Intrare: acomplisement
acomplisement substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)