optziuni
  • info

14 definitzii pentru acompaniator

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ACOMPANIATÓR OÁRE acompaniatori oare s. m. shi f. Persoana care acompaniaza (1) pe cineva. [Pr.: nia] Din fr. accompagnateur.

ACOMPANIATÓR OÁRE acompaniatori oare s. m. shi f. Persoana care acompaniaza (1) pe cineva. [Pr.: nia] Din fr. accompagnateur.

acompaniator ~oare smf [At: DA / V: ietor ~oare / P: ~nia~ / Pl: ~i ~oare / E: acompania + tor] 12 Persoana care acompaniaza (2).

ACOMPANIATÓR OÁRE acompaniatori oare s. m. shi f. Persoana care acompaniaza la un instrument pe un cintaretz sau pe un instrumentist. Pianistul acesta este un acompaniator excelent. Pronuntzat: nia.

ACOMPANIATÓR OÁRE acompaniatori oare s. m. shi f. Persoana care acompaniaza (1) pe cineva. [Pr.: nia] Dupa fr. accompagnateur.

ACOMPANIATÓR OÁRE s.m. shi f. Cel care acompaniaza (cu vocea sau cu un instrument) executarea unei bucatzi muzicale. [Cf. fr. accompagnateur it. accompagnatore].

ACOMPANIATÓR OÁRE s. m. f. cel care acompaniaza (1). (< fr. accompagnateur)

ACOMPANIATÓR ~i m. Persoana care acompaniaza pe cineva. /<fr. accompagnateur

acompaniator m. cel ce insotzeshte pe altul cu un instrument sau cu vocea.

*acompaniatór oáre adj. shi s. Care acompaniaza.

acompanietor ~oare smf vz acompaniator

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

acompaniatór (nia) s. m. pl. acompaniatóri

acompaniatór s. m. (sil. nia) pl. acompaniatóri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ACOMPANIATÓR s. (MUZ.) (rar) secundant. (Un bun ~ al solistului.)

ACOMPANIATOR s. (MUZ.) (rar) secundant. (Un bun ~ al solistului.)

Intrare: acompaniator
  • silabatzie: -nia-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acompaniator
  • acompaniatorul
  • acompaniatoru‑
plural
  • acompaniatori
  • acompaniatorii
genitiv-dativ singular
  • acompaniator
  • acompaniatorului
plural
  • acompaniatori
  • acompaniatorilor
vocativ singular
  • acompaniatorule
plural
  • acompaniatorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acompanietor
  • acompanietorul
plural
  • acompanietori
  • acompanietorii
genitiv-dativ singular
  • acompanietor
  • acompanietorului
plural
  • acompanietori
  • acompanietorilor
vocativ singular
  • acompanietorule
plural
  • acompanietorilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

acompaniator, acompaniatorisubstantiv masculin
acompaniatoare, acompaniatoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoana care acompaniaza pe cineva. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: secundant
    • format_quote Pianistul acesta este un acompaniator excelent. DLRLC
etimologie:
  • limba franceza accompagnateur DEX '09 DEX '98 DLRM DN
  • acompania + tor. MDA2

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.