O definitzie pentru acolut
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
acolút acolutzi s. m. Slujitor de rang inferior din clerul catolic cu atributzii legate de cult indeplinind functziile ipodiaconului din Bis. ortodoxa. Din fr. acolyte (< lat. acolutus gr. akolouthos).[1]
- Sinonim cu acolit (2) din DEX’98 NODEX MDN DN shi DLRM. — blaurb.
Intrare: acolut
acolut substantiv masculin
| substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)