8 definitzii pentru achizitiv
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ACHIZITÍV A achizitivi e adj. Referitor la o achizitzie. Din fr. acquisitif.
ACHIZITÍV A achizitivi e adj. Referitor la o achizitzie. Din fr. acquisitif.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
ACHIZITÍV A achizitivi e adj. Referitor la o achizitzie. Din fr. acquisitif.
- sursa: DEX-S (1988)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
achizitiv ~a a [At: DA ms / V: ~isi~ acquisi~ / Pl: ~i ~e / E: fr acquisitif] 1 (Jur; d. un titlu) Pe baza caruia se dobandeshte un drept sau un bun. 2 Care are valoarea unei achizitzii (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ACHIZITÍV A adj. Referitor la achizitzie; care permite o achizitzie. [Cf. fr. acquisitif].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ACHIZITÍV A adj. referitor la achizitzie. (< fr. acquisitif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
*achizitív a adj. (lat. acquisitivus). Jur. De achizitziune care duce la achizitziune (la proprietate): prescriptziune achizitiva.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
achisitiv sn[1] vz achizitiv
- Varianta principala este adjectiv. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
acquisitiv sn[1] vz achizitiv
- Varianta principala este adjectiv. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
achizitív adj. m. pl. achizitívi; f. sg. achizitíva pl. achizitíve
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
achizitiv, achizitivaadjectiv
- 1. Referitor la o achizitzie. DEX '09 DN
- 2. (Despre un titlu) Pe baza caruia se dobandeshte un drept sau un bun. MDA2
-
etimologie:
- acquisitif DEX '09 MDA2 DN