3 definiții pentru accidențar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACCIDENȚÁR, accidențari, s. m. Muncitor specializat în accidențe. – Din accidențe + suf. -ar.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
accidențár s. m., pl. accidențári
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
accidențár s. m., pl. accidențári
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: accidențar
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
accidențar, accidențarisubstantiv masculin
- 1. Muncitor specializat în accidențe. DLRM
etimologie:
- accidențe + sufix -ar. DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.