3 definiții pentru acceptor (adj.)
Explicative DEX
ACCEPTÓR, -OÁRE, acceptori, -oare, adj., s. m. (Fiz.) (Atom de natură străină) care poate primi un electron suplimentar, determinând apariția unui gol pozitiv în masa unui semiconductor. – Din fr. accepteur.
Ortografice DOOM
acceptór1 adj. m., pl. acceptóri; f. sg. și pl. acceptoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
acceptór adj. m., s. m., pl. acceptóri; f. sg. și pl. acceptoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: acceptor (adj.)
acceptor1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
acceptor, acceptorisubstantiv masculin acceptor, acceptoareadjectiv
- 1. (Atom de natură străină) care poate primi un electron suplimentar, determinând apariția unui gol pozitiv în masa unui semiconductor. DEX '09 MDA2 DN
- 2. (Substanță chimică) care poate fixa o altă substanță. MDN '00
etimologie:
- accepteur DEX '09 MDA2 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.