3 definiții pentru abzicere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ABZÍCE vb. III. tr. (Rar) A nu admite, a refuza, a dezaproba. [< lat. abdicere].
abzíce vb. tr. a nu admite, a refuza, a dezaproba. (după germ. absagen)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
abzíce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. abzíc
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: abzicere
abzicere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |